Evenimente

 

Mesajul Departamentului pentru Relații Interetnice cu ocazia Zilei Internaționale a Limbii Materne, 21 februarie 2015

 

Sărbătoarea celui mai de preț bun al nostru Limba în care am învățat să rostim cele dintâi cuvinte nu este doar un simplu mijloc de comunicare, ci prima relație emoțională pe care o avem cu lumea valorilor. Limba noastră maternă semnifică, înainte de toate, forma pură a cunoștințelor cu care pornim la drum, este fundamentul identității noastre. Cultivarea ei nu este o activitate oarecare, ci o responsabilitate asumată în fața culturii din care provenim.

 

În această zi sărbătorim, de fapt, cel mai de preț bun al nostru, și ca atare avem obligația să reflectăm asupra aprecierii acestuia în viața noastră de zi cu zi, să ne gândim dacă avem toate posibilitățile, drepturile și mijloacele ca această valorificare individuală să aibă ca rezultat o autentică diversitate culturală care să dăinuie în timp.

Drepturile lingvistice în România anului 2015 sunt asigurate prin legi aferente și acordă protecție tuturor celor douăzeci de limbi minoritare care există la noi, limbi care sunt vorbite de 10% din cetățenii acestei țări. Însă, aceste reglementări ale legislației noastre trebuie să se reflecte și într-un sistem educațional și mediu social în care cultivarea limbii materne este o normalitate, nu un privilegiu.

 

În această zi importantă dorim să atragem atenția întregii noastre societății asupra importanței unui sistem de învățământ în care tinerii proveniți din comunitățile minoritare ale României se regăsesc ca cetățeni cu drepturi și șanse egale, sunt încurajați să-și cultive limba maternă fără să aibă parte de dezavantaje sau greutăți de orice natură.

Considerăm că valorile europene – printre care cele legate de limba maternă și cultură primează – trebuie să prindă rădăcini în beneficiul întregii noastre societăți și în interesul generațiilor tinere.

 

Laczikó Enikő Secretar de stat

 

Üzenet az Anyanyelv Nemzetközi napján, 2015. február 21.

Alapvető értékünk ünnepe

A nyelv, amelyen megtanultuk kiejteni első szavainkat, nem csupán kommunikáció eszköz, hanem elsődleges érzelmi kötődésünk az értékek világához. Anyanyelvünk mindenekelőtt annak a tudásnak a tiszta formája, amellyel útnak indulunk, önazonosságunk legfőbb alapja. Megőrzése és ápolása azzal a kultúrával szemben teljesített kötelességünk, amelyből származunk.

 

Ma ezt az alapvető értéket ünnepeljük, ezért számot kell vetnünk azzal, hogy megfelelőképpen tiszteljük-e a hétköznapokban, megvan-e minden lehetőségünk, jogunk és eszközünk ahhoz, hogy egyéni értékőrzésünk eredménye a valós kulturális sokszínűség legyen, amely kiállja az idő próbáját.

 

2015-ben Romániában törvénybe foglalt nyelvi jogok biztosítják annak a húsz kisebbségi nyelvnek a védelmét, amely az ország polgárai 10 százalékának anyanyelvét jelentik. Azonban ennek a jogszabályba foglalt lehetőségnek egy olyan oktatási intézményhálózatban és társadalmi közegben is tükröződnie kell, amelyben az anyanyelv ápolása nem kiváltság, hanem természetes tevékenység.

 

Ezért ma a teljes hazai társadalom figyelmét egy olyan oktatási rendszer fontosságára szeretnénk felhívni, amelyben a kisebbségi közösségek legifjabb tagjai egyenlő jogokkal és esélyekkel rendelkező állampolgárok lehetnek, akiket bátorítanak anyanyelvűk megőrzésére, és ebből nem származik semmiféle hátrányuk, nehézségük.

Meggyőződésünk, hogy az anyanyelvet és a kisebbségi kultúrát kiemelt helyre soroló európai értékeknek úgy kell meggyökerezniük Romániában, hogy ezeknek haszonélvezője legyen a teljes társadalom, ugyanakkor a fiatal nemzedékek érdekeit is szolgálják.

 

Laczikó Enikő államtitkár, az Etnikumközi Kapcsolatok Hivatalának vezetője

 
 
 
Featured image credit: UNESCO
Music: Squire Tuck – Future Past