Măsuri Legislative în Sprijinul Romilor

NOTIFICARE nr. 29323 din 20.04.2004 privind interzicerea segregării romilor

Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi propune, ca politică educaţională, asigurarea echităţii în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învăţământ, dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii, indiferent de originea etnică sau limba maternă. Din perspectiva acestui principiu, îmbunătăţirea calităţii educaţiei copiilor romi reprezintă o prioritate prevăzută în Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor, precum şi în Strategia de Dezvoltare a Învăţământului Preuniversitar.
Programul Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi, iniţiat de MEC, Direcţia Generală pentru Învăţământ Preuniversitar, cu fonduri PHARE, se derulează în acest an şcolar în 10 judeţe, urmând să se extindă în anul şcolar viitor în alte 12-15 judeţe.
Prin componenta de granturi şi cea de dezvoltare instituţională, Programul Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi vizează asigurarea egalităţii şanselor la educaţie, reducerea abandonului şcolar şi recuperarea copiilor care au abandonat învăţământul obligatoriu, pregătirea cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive, al educaţiei interculturale, al dezvoltării relaţiei şcolii cu comunitatea, pregătirea prin învăţământ deschis la distanţă a cadrelor didactice rome necalificate, recrutarea şi pregătirea mediatorilor şcolari romi, formarea inspectorilor şcolari şi a directorilor de şcoli, crearea unui mediu şcolar atractiv prin reabilitarea şcolilor şi dotarea cu materiale educaţionale adecvate etc.
Anterior şi în timpul derulării acestui program, s-a constatat existenţa, în anumite unităţi de învăţământ, a cazurilor de segregare în învăţământul obligatoriu, prin crearea de clase sau de şcoli în care învaţă numai elevi romi. De asemenea, astfel de cazuri au fost aduse la cunoştinţa MEC sau au fost prezentate în presă de către organizaţii nonguvernamentale care se ocupă de respectarea drepturilor omului.
În situaţiile de segregare întâlnite, reprezentanţii şcolilor sau ai inspectoratelor şcolare respective au invocat situaţii, obiective sau nu, care au condus la clase formate exclusiv din copii romi. În cele mai multe cazuri, motivul prezentat a fost existenţa comunităţilor compacte de romi şi necesitatea şcolarizării copiilor cât mai aproape de domiciliu, dificultatea transportului elevilor la alte unităţi de învăţământ. În altele, a fost invocată necunoaşterea sau cunoaşterea insuficientă a limbii române de către copiii romi sau nivelul necorespunzător de pregătire şcolară al acestora. În multe din aceste situaţii, organizarea de clase formate doar din elevi romi nu a fost însoţită de măsuri de remediere a deficienţelor menţionate: reabilitarea şcolilor, asigurarea unui mediu şcolar atractiv, dotarea cu materiale didactice adecvate remedierii şi recuperării şcolare, asigurarea transportului şcolar, organizarea de grupe de grădiniţă pregătitoare pentru şcoală sau de ore de pregătire suplimentară.
În vederea aplicării în totalitate a Convenţiei Internaţionale privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, a Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului şi a prevederilor din Convenţia UNESCO privind Discriminarea în Educaţie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării interzice formarea grupelor în învăţământul preşcolar, precum şi a claselor I şi a V-a, cuprinzând exclusiv sau preponderent elevi romi. Acest tip de organizare a grupelor / claselor, indiferent de motivele invocate, constituie forme de segregare. Segregarea este o formă gravă de discriminare. În cadrul sistemului educaţional, cu excepţia şcolilor/claselor cu predarea tuturor disciplinelor in limba romani, segregarea constă în separarea fizică, intenţionată sau neintenţionată, a copiilor romi de restul copiilor în şcoli, clase, clădiri şi alte facilităţi, astfel încât numărul copiilor romi faţa de cei neromi este disproporţionat de mare în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă din totalul populaţiei de vârstă şcolară în respectiva unitate administrativ teritorială. Segregarea are drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate. Separarea în grădiniţe şi şcoli conduce invariabil la o calitate a educaţiei inferioară celei oferite în grupele, clasele sau şcolile cu o altă majoritate etnică a populaţiei şcolare.
Menţinerea separării în educaţie pe criterii etnice are efecte negative atât pentru romi cât şi pentru societatea românească în ansamblu. În şcolile cu populaţie formată preponderent din romi sau în clasele formate numai din elevi romi s-au identificat următoarele caracteristici: menţinerea prejudecăţilor la nivelul populaţiei majoritare şi al romilor, sentimentul de inferioritate la copiii romi, număr insuficient al cadrelor didactice calificate, fluctuaţia cadrelor didactice, incapacitatea de a pregăti elevii la un nivel care să asigure succesul şcolar, rata ridicată a neşcolarizării şi a abandonului şcolar etc. Pe de altă parte, este cunoscut şi demonstrat că includerea copiilor în clase mixte din punct de vedere etnic şi cultural contribuie la cunoaşterea şi acceptarea diferenţelor etnice şi culturale, la toleranţă şi, totodată, favorizează succesul şcolar.
Inspectoratele şcolare vor lua toate măsurile pentru a promova principiile şcolii incluzive, – o şcoală interculturală, deschisă tuturor, cu un curriculum care reprezintă diversitatea culturală a populaţiei, în care fiecare copil beneficiază de acces egal la o educaţie de calitate.
Inspectoratele şcolare vor analiza situaţia tuturor şcolilor în care numărul copiilor romi faţă de cei neromi este disproporţionat de mare în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară din respectiva unitate administrativ – teritorială şi vor iniţia un plan de măsuri care urmăreşte eradicarea segregării. Măsurile propuse vor fi adaptate fiecărei situaţii în parte şi vor ţine cont de faptul că procesul desegregării este un proces pe termen lung. Acest plan va cuprinde – fără a se limita la – demersuri de tipul:
– formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaţie;
– asigurarea transportului elevilor romi la şcoli cu o altă majoritate etnică, în special pentru copiii din comunităţile segregate rezidenţial;
– utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor existente;
– formarea şi angajarea de mediatori şcolari romi;
– oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpină dificultăţi în procesul de învăţare;
– promovarea identităţii etnice a romilor în şcolile mixte, inclusiv prin curriculum;
– cooptarea în şcoli a cadrelor didactice rome care să asigure predarea curriculumului specific (limba romani şi istoria romilor);
– formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive pentru a asigura un climat educaţional adecvat unui mediu multietnic;
– facilitarea transferului elevilor în cazurile când se urmăreşte echilibrarea proporţiei dintre elevii romi şi neromi într-o şcoală;
– informarea comunităţilor de romi despre calitatea educaţiei în şcolile mixte şi implicarea părinţilor romi în deciziile şcolii prin vizite regulate în comunităţile de romi;
– informarea tuturor părinţilor despre beneficiile educaţiei incluzive, în scopul descurajării celor care solicită includerea copiilor lor în clase fără elevi romi sau organizarea de clase separate pentru romi.
Pentru clasele a II-a, a III-a, a IV-a, a VI-a, a VII-a si a VIII-a, precum şi pentru clasele a IX-a – a XII-a, care au populaţie şcolară formată exclusiv sau preponderent din elevi romi, şcolile vor analiza situaţia în fiecare caz în parte şi vor elabora şi implementa un plan de măsuri adecvate pentru ca, în termen de cel mult trei ani, proporţia copiilor romi din aceste clase şi şcoli să reflecte proporţia copiilor romi de vârstă şcolară în totalul numărului de populaţie de vârstă şcolară din acea unitate administrativ – teritorială. Acest plan de măsuri se va fundamenta pe măsurile enumerate mai sus şi va fi implementat prin implicarea autorităţilor locale, a organizaţiilor neguvernamentale ale romilor şi a celor care apără drepturile omului, prin atragerea altor finanţatori.
În cazul în care realizarea claselor mixte din punct de vedere etnic întâmpină dificultăţi majore, inspectoratele şcolare vor prezenta Ministerului Educaţiei şi Cercetării situaţia în detaliu. Decizia finală va aparţine Ministerului Educaţiei şi Cercetării, inspectoratul având obligaţia de a prezenta motive întemeiate pentru planul de acţiune prevăzut şi nerealizat.
Inspectoratele şcolare vor transmite la MEC – Direcţia Generală pentru Învăţământ Preuniversitar, până la data de 28 mai 2004, o informare privind dimensiunea segregării la nivelul fiecărui judeţ (se va completa şi Tabelul din anexă ), precum şi planul de măsuri iniţiat în vederea eradicării acestui fenomen.
MEC va monitoriza aplicarea planului de măsuri şi supune atenţiei inspectoratelor şcolare Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000, aprobată prin Legea nr. 48/2002, care prevede sancţionarea tuturor formelor de discriminare, inclusiv în domeniul educaţiei, conform art. 1(4), art. 3 (d), art. 6, art. 15(2), (3), precum şi Legea nr. 27 din 5 martie 2004, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 77/ 2003, art. 20.

SECRETAR DE STAT,
Ioana Irinel Chiran