Aplicarea legislatiei cu privire la drepturile minoritatilor nationale în România

Drepturi lingvistice în administratia publica locala

2006 februarie-martie

În perioada post 1989 drepturile minoritatilor nationale din România au fost promovate în mai multe dimensiuni ale politicilor publice: prin institutionalizarea variatelor modalitati de participare la actul legislativ si executiv, respectiv prin variate masuri legal-institutionale menite a asigura protejarea, pastrarea si dezvoltarea variatelor dimensiuni ale particularitatilor identitare ale minoritatilor din România (politici culturale, lingvistice, educationale si administrative). Cum o componenta majora (chiar centrala) a identitatii etnice o reprezinta limba, o parte considerabila a acestor politici s-a concentrat pe asigurarea reproducerii institutionale si folosirii publice ale limbilor minoritatilor din România.

Pe baza unor analize formale (evaluând doar continutului prevederilor juridice) se poate afirma ca drepturile lingvistice ale minoritatilor din România au înregistrat câteva îmbunatatiri semnificative (vezi în acest sens Horváth & Scacco, 2001; Horváth, 2002;). Comparativ cu prima jumatate a anilor nouazeci normele legale care fac posibile reproducerea institutionala si utilizarea regulata în contexte oficiale a unei alte limbi decât limba oficiala a unui stat, au devenit mai permisive, existând mai multe oportunitati legal-institutionale de însusire si utilizare a limbilor minoritare.

Acest raport reprezinta o analiza de substanta, implicând o evaluare a eficientei politicilor publice în domeniul utilizarii limbilor minoritatilor nationale din România. Evaluarea eficientei întelegem s-o facem pe doua planuri relativ distincte:

• gradul de implementare a legii (aplicarea legislatiei) – urmarind sa stabilim în ce masura sunt implementate prevederile referitoare la drepturile lingvistice ale minoritatilor cuprinse în Legea administratiei publice locale (Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001)
• gradul de realizare a proiectului politic – urmarind sa stabileasca în ce masura si în ce directie se modifica dinamica relatiilor, fenomenelor (economice, sociale, culturale, identitatare, etc.) pe care clasa politica a dorit sa le modifice prin promovarea unei legislatii în domeniul drepturilor lingvistice ale minoritatilor;

În contextul prezentei analize urmarim, înainte de toate, stabilirea gradului de implementare a paragrafelor ce confera drepturi lingvistice minoritatilor cuprinse în cadrul a Legii administratiei publice locale. Mai concret, urmarim schimbarile intervenite la nivelul simbolisticii locale (inscriptii bilingve la diferite institutii, indicatoare rutiere bilingve, etc.), respectiv la nivelul practicilor de comunicare în cadrul administratiei publice locale (asigurarea comunicarii bilingve la nivelul birourilor care au relatii cu publicul, informarea publica în limba minoritatilor, folosirea limbii minoritatilor la diferite ceremonii si întruniri publice, inclusiv sedintele consiliilor locale).

În ceea ce priveste proiectul politic mai amplu urmarit de aceste politici publice, am pornit de la continutul articolului 6.1. din Constitutia României, care stipuleaza recunoasterea si garantarea „persoanelor apartinând minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase”. Pornind de aici am considerat, ca un indicator adecvat al pastrarii identitatii lingvistice o reprezinta gradul în care diferitele grupuri etno-lingvistice se identifica cu limba lor materna, respectiv gradul si dinamica în timp a suprapunerii identitatii etnice si lingvistice, pe care l-am considerat un indicator al vitalitatii lingvistice. Prin vitalitate lingvistica întelegem capacitatea unui grup de a-si pastra caracteristicile lingvistice distinctive într-un mediu multilingv (Giles, Bourhis, and Taylor 1977:308).

Recunoastem, o evaluare în acest sens este nu numai dificila dar într-un anumit sens este si prematura. Este dificila datorita multitudinii factorilor care au impact asupra dinamicii vitalitatii lingvistice. Si recunoastem, sprijinul legal-institutional asigurat de stat (pe care ne concentram în acest raport) reprezinta doar unul, din complexul de factori care determina vitalitatea unui grup lingvistic (vezi în acest sens Harwood, Giles, and Bourhis 1994!). Mai mult, impactul factorului legal-institutional nu poate fi evaluat izolat, actionând în contextul altor factori, dintre care probabil ca cel mai important este gradul de concentrare a comunitatii lingvistice. Este prematura, deoarece legislatia si schimbarile politicilor publice în domeniul drepturilor lingvistice ale minoritatilor din România sunt relativ recente, iar impactul acestor schimbari necesita o perspectiva temporala mai ampla, fiind vorba de decenii si nu doar de câtiva ani.

Asumându-ne aceste dificultati, dorim sa reflectam asupra unor tendinte conturate în perioada 1992-2002, analizând, separat pentru fiecare minoritate lingvistica din România, atât impactul legii în sensul implementarii ei la nivelul localitatilor în care aceste minoritati traiesc, dar si în perspectiva mai ampla a vitalitatii lingvistice a grupului.

Pe lânga aceste sinteze în cadrul proiectului am realizat si un alt produs, mai analitic decât sintezele referitoare la situatia lingvistica a minoritatilor: o pagina web (anexat si pe un suport CD), care se constituie ca o interfata, prin care cei interesati pot avea o reprezentare detaliata (la nivelul administratiei locale) a diversitatii etnice si lingvistice din România. Mai concret, baza de date ofera celor interesati posibilitatea de a accesa datele comunicate de catre institutiile administratiilor publice locale, privind variatele aspecte (drepturi lingvistice, educatie, activitati culturale, religioase, etc.) ale existentei comunitatilor minoritare (ale caror membri traiesc într-un numar semnificativ la nivel local). Aceasta pagina web este în acelasi timp o prezentare a situatiei implementarii legilor cu privire la drepturile minortatilor din România, dar si un mijloc de promovare a bunelor practici (dar si cazurile deficitare) existente la nivelul administratiilor locale. Mai mult speram ca aceasta pagina reprezinta doar un punct de pornire a unui proiect mai amplu, urmând sa devina un cadru de reflectare a dinamicii diversitatii etnice la nivel local, o interfata prin care pluralismul lingvistic în sens mai larg cultural, poate fi reflectat si promovat.

Giles, Howard, Richard Y. Bourhis, and Donald M. Taylor. 1977. "Towards a theory of language in ethnic group relations." Pp. 307-348 in Language, ethnicity, and intergroup relations, edited by H. Giles. New York: Academic Press.

Horváth, István and Alexandra Scacco. 2001. "From the Unitary to the Pluralistic: Fine-tuning Minority Policy in Romania." Pp. 241 - 272 in Diversity in Action. Local Public Management of Multi-Ethnic Communities in Central and Eastern Europe, edited by A. Bíró and P. Kovács. Budapest: Open Society Institute.

Horváth, István. 2002. Facilitating Conflict Transformation: Implementation of the Recommendations of the OSCE High Commissioner on National Minorities to Romania, 1993-2001. Hamburg: CORE.

Lista colaboratorilor:

Horváth István	Director de proiect
Bandi Robert	Management executiv si financiar
Rat Ramona	Coordonator de proiect
Vitos Katalin	Coordonator de proiect
Gog Anca	Programare si gestionarea paginii web
Gog Sorin	Grafica si design
Goinea Calin	Colaborator stiintific
Rat Cristina	Colaborator stiintific
Kiss Dénes	Revizuire si corectura
Toma Stefánia	Revizuire si corectura
Oprea Nicolae	Design si executie tehnica
Ciobotar Cezara	Introducere date
Deme Ilona	Introducere date
Duka Réka	Introducere date
János Jakab Beáta	Introducere date

Multumim operatorilor de teren care ne-au ajutat la colectarea chestionarelor si functionarilor publici care au avut bunavointa de a furniza informatiile cerute.

Datele recensamântului privind componenta etnica si lingvistica a localitatilor au fost preluate din: Baza de date - Structura etno-demografica a României elaborata de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, pe baza datelor recensamântului din 2002 realizat de Institutul National de Statistica.