Organizația Națiunilor Unite

CARTA NATIUNILOR UNITE
din 26 iunie 1945

EMITENT: ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL din 26 iunie 1945

*) Carta Natiunilor Unite a fost semnata la San Francisco la 26 iunie 1945, la incheierea Conferintei Natiunilor Unite pentru Organizatia Internationala si a intrat in vigoare la 24 octombrie 1945. Statutul Curtii Internationale de Justitie face parte integrata din Carta.
Amendamentele la Articolele 23, 27 si 61 ale Cartei au fost adoptate de Adunarea Generala la 17 decembrie 1963 si au intrat in vigoare la 31 august 1965. Un alt amendament la Articolul 61 a fost adoptat de Adunarea Generala la 20 decembrie 1971 si a intrat in vigoare la 24 septembrie 1973. Amendamentul la Articolul 109 adoptat de Adunarea Generala la 20 decembrie 1965, a intrat in vigoare la 12 iunie 1968.
Amendamentul la Articolul 23 sporeste de la unsprezece la cincisprezece numarul membrilor Consiliului de Securitate. Amendamentul la Articolul 27 dispune ca hotaririle Consiliului de Securitate in probleme de procedura sa fie luate cu votut afirmativ a noua membri (anterior sapte), iar hotaririle sale asupra oricaror alte chestiuni sa fie luate cu votul afirmativ a noua membri (anterior sapte), cuprinzind si voturile concordante ale celor cinci membri permanenti ai Consiliului.
Amendamentul la Articolul 61, care a intrat in vigoare la 31 august 1965, sporeste de la optsprezece la douazeci si sapte numarul membrilor Consiliului Economic si Social. Urmatorul amendament la acest articol, care a intrat in vigoare la 24 septembrie 1973, sporeste de la douazeci si sapte la cincizeci si patru numarul membrilor Consiliului.
Amendamentul la Articolul 109, care priveste paragraful 1 al articolului, prevede ca o conferinta generala a Membrilor Natiunilor Unite avind drept scop revizuirea Cartei va putea fi reunita la locul si data care vor fi fixate prin votul a doua treimi din membrii Adunarii Generale si prin votul oricaror noua (anterior sapte) membri ai Consiliului de Securitate. Paragraful 3 al Articolului 109, potrivit caruia Adunarea Generala trebuia, la cea de a zecea sesiune ordinara, sa examineze chestiunea convocarii unei conferinte de revizuire a Cartei, a fost pastrat in forma sa originara, desi mentioneaza (r)un vot al oricaror sapte membri ai Consiliului de SecuritatetZ, intrucit Adunarea Generala si Consiliul de Securitate au dat urmare dispozitiei acestui paragraf la cea de a zecea sesiune ordinara a Adunarii Generale, in 1955.

NOI POPOARELE NATIUNILOR UNITE,
hotarite
sa izbavim generatiile viitoare de flagelul razboiului care, de doua ori in cursul unei vieti de om, a provocat omenirii suferinte de nespus, sa ne reafirmam credinta in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si valoarea persaanei umane, in egalitatea in drepturi a barbatilor si a femeilor, precum si a natiunilor mari si mici, sa cream conditiile necesare mentinerii justitiei si respectarii obligatiilor decurgind din tratate si alte izvoare ale dreptului international, sa promovam progresul social si conditii mai bune de trai intr-o mai mare libertate,

SI IN ACESTE SCOPURI
sa practicam toleranta si sa traim in pace unul cu celalalt, ca buni vecini, sa ne unim fortele pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, sa acceptam principii si sa instituim metode care sa garanteze ca forta armata nu va fi folosita decit in interesul comun, sa folosim institutiile internationale pentru promovarea progresului economic si social al tuturor popoarelor,

AM HOTARIT SA NE UNIM EFORTURILE PENTRU INFAPTUIREA ACESTOR OBIECTIVE
Drept urmare, guvernele noastre, prin reprezentantii lor, reuniti in orasul San Francisco si avind depline puteri, recunoscute ca valabile si date in forma cuvenita, au adoptat prezenta Carta a Natiunilor Unite si infiinteaza prin aceasta o organizatie internationala care se va numi Natiunile Unite.

CAP. 1
SCOPURI SI PRINCIPII

ART. 1
Scopurile Natiunilor Unite sunt urmatoarele:
1. Sa mentina pacea si securitatea internationala si, in acest scop: sa ia masuri colective eficace pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor impotriva pacii si pentru reprimarea oricaror acte de agresiune sau altor incalcari ale pacii si sa infaptuiasca, prin mijloace pasnice si in conformitate cu principiile justitiei si dreptului international, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situatiilor cu caracter international care ar putea duce la o incalcare a pacii;
2. Sa dezvolte relatii prietenesti intre natiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele insele, si sa ia oricare alte masuri potrivite pentru consolidarea pacii mondiale;
3. Sa realizeze cooperarea internationala in rezolvarea problemelor internationale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, in promovarea si incurajarea respectarii drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie;
4. Sa fie un centru in care sa se armonizeze eforturile natiunilor catre atingerea acestor scopuri comune.
ART. 2
In urmarirea scopurilor enuntate in Articolul 1 Organizatia Natiunilor Unite si Membrii sai trebuie sa actioneze in conformitate cu urmatoarele Principii:
1. Organizatia este intemeiata pe principiul egalitatii suverane a tuturor Membrilor ei.
2. Toti Membrii Organizatiei spre a asigura tuturor drepturile si avantajele ce decurg din calitatea lor de Membru, trebuie sa-si indeplineasca cu buna-credinta obligatiile asumate potrivit prezentei Carte.
3. Toti Membrii Organizatiei vor rezolva diferendele lor internationale prin mijloace pasnice, in asa fel incit pacea si securitatea internationala, precum si justitia sa nu fie puse in primejdie.
4. Toti Membrii Organizatiei se vor abtine, in relatiile lor internationale de a recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea ei fie impotriva integritatii teritoriale ori independentei politice a vreunui stat fie in orice alt mod incompatibil cu scopurile Natiunilor Unite.
5. Toti Membrii Natiunilor Unite vor da acesteia intreg ajutorul in orice actiune intreprinsa de ea in conformitate cu prevederile prezentei Carte si se vor abtine de a da ajutor vreunui stat impotriva caruia Organizatia intreprinde o actiune preventiva sau de constringere.
6. Organizatia va asigura ca Statele care nu sunt Membre ale Natiunilor Unite sa actioneze in conformitate cu aceste principii in masura necesara mentinerii pacii si securitati internationale.
7. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va autoriza Natiunile Unite sa intervina in, chestiuni care apartin esential competentei interne a unui Stat si nici nu va obliga pe Membrii sai sa supuna asemenea chestiuni spre rezolvare pe baza prevederilor prezentei Carte; acest principiu nu va aduce insa intru nimic atingere aplicarii masurilor de constringere prevazute in Capitolul VII.

CAP. 2
MEMBRI

ART. 3
Sunt Membri originari ai Organizatiei Natiunilor Unite Statele care, participind la Conferinta Natiunilor Unite de la San Francisco pentru Organizatia Internationala sau semnind mai inainte Declaratia Natiunilor Unite din 1 ianuarie 1942, semneaza prezenta Carta si o ratifica in conformitate cu Articolul 110.
ART. 4
1. Pot deveni Membri ai Natiunilor Unite toate celelalte State iubitoare de pace care accepta obligatiile din prezenta Carta si care, dupa aprecierea Organizatiei, sunt capabile si dispuse sa le indeplineasca.
2. Admiterea ca Membru al Natiunilor Unite a oricarui Stat care indeplineste aceste conditii se va face printr-o hotarire a Adunarii Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate.
ART. 5
Un Membru al Natiunilor Unite impotriva caruia Consiliul de Securitate a intreprins o actiune preventiva sau de constringere poate fi suspendat de catre Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate, din exercitiul drepturilor si privilegiilor decurgind din calitatea de Membru. Exercitiul acestor drepturi si privilegii poate fi restabilit de Consiliul de Securitate.
ART. 6
Un Membru al Natiunilor Unite care incalca in mod persistent principiile cuprinse in prezenta Carta poate fi exclus din Organizatie de Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate.

CAP. 3
ORGANE

ART. 7

1. Se infiinteaza ca organe principale ale Organizatiei Natiunilor Unite: o Adunare Generala, un Consiliu de Securitate un Consiliu Economic si Social, un Consiliu de Tutela, o Curte Internationala de Justitie si un Secretariat.
2. Organele subsidiare care s-ar invedera necesare vor putea fi infiintate in conformitate cu prezenta Carta.
ART. 8
Natiunile Unite nu vor impune nici o restrictie participarii, in conditii egale a barbatilor si femeilor la orice functie din cadrul organelor ei principale si subsidiare.

CAP. 4
ADUNAREA GENERALA
Componenta

ART. 9
1. Adunarea Generala va fi alcatuita din toti Membrii Natiunilor Unite.
2. Fiecare Membru va avea cel mult cinci reprezentanti in Adunarea Generala.

Functii si puteri

ART. 10
Adunarea Generala poate discuta orice chestiuni sau cauze care intra in cadrul prezentei Carte sau care se refera la puterile si functiile vreunuia din organele prevazute in prezenta Carta si sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, poate face recomandari Membrilor Natiunilor Unite sau Consiliului de Securitate, ori Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate in oricare asemenea chestiuni sau cauze.
ART. 11
1. Adunarea Generala poate examina principiile generale de cooperare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, inclusiv principiile care guverneaza dezarmarea si reglementarea inarmarilor, si poate face recomandari cu privire la asemenea principii fie Membrilor Organizatiei Natiunilor Unite fie Consiliului de Securitate, fie Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate.
2. Adunarea Generala poate discuta orice probleme privitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale, care ii vor fi fost supuse de catre oricare Membru al Natiunilor Unite sau de catre Consiliul de Securitate ori, in conformitate cu Articolul 35, paragraful 2, de catre un Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite si, sub rezerva dispozitiilor Articolului 12 poate face recomandari in privinta oricarei asemenea probleme, fie Statului ori Statelor interesate fie Consiliului de Securitate, fie Statelor si Consiliului de Securitate. Orice asemenea problema care reclama sa se intreprinda o actiune va fi deferita de Adunarea Generala Consiliului de Securitate inainte sau dupa discutarea ei.
3. Adunarea Generala poate atrage atentia Consiliului de Securitate asupra situatiilor care ar putea pune in primejdie pacea si securitatea internationala.
4. Puterile Adunarii Generale, prevazute in acest Articol, nu limiteaza domeniul general de aplicare al Articolului 10.
ART. 12
1. Cit timp Consiliul de Securitate exercita, in privinta unui diferend sau a unei situatii, functiile care ii sunt atribuite prin prezenta Carta, Adunarea Generala nu va face nici o recomandare cu privire la acel diferend sau situatie, decit daca Consiliul de Securitate ii cere aceasta.
2. Secretarul general, cu asentimentul Consiliului de Securitate, va aduce la cunostinta Adunarii Generale, la fiecare sesiune, toate problemele referitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale de care se ocupa Consiliul de Securitate; de asemenea, el va instiinta Adunarea Generala, iar daca Adunarea Generala nu este in sesiune, pe Membrii Natiunilor Unite, de indata ce Consiliul de Securitate inceteaza de a se mai ocupa de acele probleme.
ART. 13
1. Adunarea Generala va initia studii si va face recomandari in scopul:
a. de a promova cooperarea internationala in domeniul politic si de a incuraja dezvoltarea progresiva a dreptului international si codificarea lui;
b. de a promova cooperarea internationala in domeniile economic, social, cultural, al invatamintului si sanatatii si de a sprijini infaptuirea drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie.
2. Celelalte raspunderi, functii si puteri ale Adunarii Generale, referitoare la problemele mentionate in paragraful 1 b de mai sus, sunt enuntate in Capitolele IX si X.
ART. 14
Sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, Adunarea Generala poate recomanda masuri pentru aplanarea pasnica a oricarei situatii, indiferent de origine, pe care o considera de natura a dauna bunastarii generale sau relatiilor prietenesti intre natiuni, inclusiv a situatiilor rezultind dintr-o incalcare a dispozitiilor prezentei Carte, care enunta Scopurile si Principiile Natiunilor Unite.
ART. 15
1. Adunarea Generala va primi si examina rapoarte anuale si speciale ale Consiliului de Securitate; aceste rapoarte vor cuprinde o dare de seama asupra masurilor pe care Consiliul de Securitate le-a hotarit sau le-a luat pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.
2. Adunarea Generala va primi si examina rapoartele celorlalte organe ale Natiunilor Unite.
ART. 16
Adunarea Generala va indeplini in privinta sistemului international de tutela functiile care-i sint atribuite prin Capitolele XII si XIII, inclusiv aprobarea acordurilor de tutela referitoare la teritoriile care nu sint desemnate drept zone strategice.
ART. 17
1. Adunarea Generala va examina si aproba bugetul Organizatiei.
2. Cheltuielile Organizatiei sint suportate de Membri, potrivit repartizarii stabilite de Adunarea Generala.
3. Adunarea Generala va examina si aproba orice acorduri financiare si bugetare incheiate cu institutiile specializate la care se refera Articolul 57 si va examina bugetele administrative ale acestor institutii, spre a le face recomandari.

Votare

ART. 18
1. Fiecare membru al Adunarii Generale dispune de un vot.
2. Hotaririle Adunarii Generale in probleme importante vor fi adoptate cu majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti si votanti. Vor fi considerate probleme importante: recomandarile cu privire la mentinerea pacii si securitatii internationale, alegerea membrilor nepermanenti ai Consiliului de Securitate, alegerea membrilor Consiliului Economic si Social, alegerea membrilor Consiliului de Tutela, in conformitate cu paragraful 1 c al Articolului 86, admiterea de noi Membri in Organizatie, suspendarea drepturilor si privilegiilor Membrilor, excluderea de Membri, problemele referitoare la functionarea sistemului de tutela si problemele bugetare.
3. Hotaririle privind alte probleme, inclusiv stabilirea unor noi categorii de probleme asupra carora sa se decida cu o majoritate de doua treimi, se vor adopta cu majoritatea membrilor prezenti si votanti.
ART. 19
Un Membru al Natiunilor Unite care este in intirziere cu plata contributiilor sale financiare catre Organizatie nu va putea participa la vot in Adunarea Generala daca totalul arieratelor egaleaza sau depaseste contributia datorata de el pentru ultimii doi ani impliniti. Adunarea Generala poate totusi permite acestui Membru sa ia parte la vot in cazul in care constata ca neplata se datoreaza unor imprejurari independente de vointa lui.

Procedura

ART. 20
Adunarea Generala se va intruni in sesiuni anuale ordinare si, cind imprejurarile o cer, in sesiuni extraordinare. Sesiunile extraordinare vor fi convocate de Secretarul General la cererea Consiliului de Securitate sau a majoritatii Membrilor Natiunilor Unite.
ART. 21
Adunarea Generala va stabili propriile sale reguli de procedura. Ea isi va desemna Presedintele pentru fiecare sesiune.
ART. 22
Adunarea Generala poate infiinta organele subsidiare pe care le socoteste necesare pentru indeplinirea functiilor sale.

CAP. 5
CONSILIUL DE SECURITATE
Componenta

ART. 23
1. Consiliul de Securitate va fi alcatuit din cincisprezece membri ai Natiunilor Unite. Republica China, Franta, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord si Statele Unite ale Americii vor fi membri permanenti al Consiliului de Securitate. Adunarea Generala va alege alti zece Membri ai Organizatiei ca membri nepermanenti ai Consiliului de Securitate, tinind in special seama in primul rind de contributia Membrilor Natiunilor Unite la mentinerea pacii si securitatii internationale si la infaptuirea celorlalte scopuri ale Organizatiei si, de asemenea, de o repartitie geografica echitabila.
2. Membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate vor fi alesi pe o perioada de doi ani. La prima alegere de membri nepermanenti, dupa sporirea numarului de membri ai Consiliului de Securitate de la unsprezece la cincisprezece, doi dintre cei patru membri adaugaji vor fi alesi pe o perioada de un an. Membrii al caror mandat expira nu vor putea fi realesi imediat.
3. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va avea un reprezentant in Consiliu.
Functii si puteri
ART. 24
1. Spre a asigura actiunea rapida si eficace a Organizatiei, Membrii sai confera Consiliului de Securitate raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale si recunosc ca, indeplinindu-si indatoririle impuse dc aceasta raspundere, Consiliul de Securitate actioneaza in numele lor.
2. In indeplinirea acestor indatoriri, Consiliul de Securitate va actiona in conformitate cu Scopurile si Principiile Natiunilor Unite. Puterile specifice acordate Consiliului de Securitate pentru indeplinirea acestor indatoriri sint definite in Capitolele VI, VII, VIII si XII.
3. Consiliul de Securitate va supune spre examinare Adunarii Generale rapoarte anuale si, cind va fi necesar, rapoarte speciale.
ART. 25
Membrii Natiunilor Unite sint de acord sa accepte si sa execute hotaririle Consiliului de Securitate, in conformitate cu prezenta Carta.
ART. 26
In scopul de a promova stabilirea si mentinerea pacii si securitatii internationale, fara a folosi pentru inarmari decit un minimum din resursele umane si economice ale lumii, Consiliul de Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, prevazut in Articolul 47, planuri care vor fi supuse Membrilor Natiunilor Unite in vederea stabilirii unui sistem de reglementare a inarmarilor.

Votare

ART. 27
1. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va dispune de un vot.
2. Hotaririle Consiliului de Securitate in probleme de procedura vor fi adoptate cu votul afirmativ a noua membri.
3. Hotaririle Consiliului de Securitate in toate celelalte probleme vor fi adoptate cu votul afirmativ a noua membri, cuprinzind si voturile concordante ale tuturor membrilor permanenti, cu conditia ca, in cazul hotaririlor care se adopta in temeiul Capitolului VI si al Articolului 52 paragraful 3, o parte la un diferend sa se abtina de la votare.

Procedura

ART. 28
1. Consiliul de Securitate va fi astfel organizat incit sa-si poata exercita functiile fara intrerupere. In acest scop, fiecare membru al Consiliului de Securitate trebuie sa aiba oricind un reprezentant la Sediul Organizatiei.
2. Consiliul de Securitate va tine sedinte periodice, la care fiecare dintre membrii sai poate, daca doreste, sa fie reprezentat de un membru al guvernului sau ori de un alt reprezentant special desemnat.
3. Consiliul de Securitate poate tine sedinte in alte locuri decit Sediul Organizatiei, pe care le socoteste cele mai indicate pentru a-i inlesni lucrarile.
ART. 29
Consiliul de Securitate poate infiinta organele subsidiare pe care le considera necesare pentru indeplinirea functiilor sale.
ART. 30
Consiliul de Securitate va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Presedintelui sau.
ART. 31
Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate poate participa, fara drept de vot, la discutarea oricarei probleme supuse Consiliului de Securitate, ori de cite ori acesta considera ca interesele acelui Membru sint afectate in mod special.
ART. 32
Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate sau orice Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite, daca este parte intr-un diferend examinat de Consiliul de Securitate, va fi invitat sa participe, fara drept de vot, la discutiile cu privire la acel diferend. Consiliul de Securitate va determina conditiile pe care le considera juste pentru participarea unui Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite.

CAP. 6
REZOLVAREA PASNICA A DIFERENDELOR

ART. 33
1. Partile la orice diferend a carui prelungire ar putea pune in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale trebuie sa caute sa-l rezolve, inainte de toate, prin tratative, ancheta, mediatie, conciliere, arbitraj, pe cale judiciara, recurgere la organizatii sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pasnice, la alegerea lor.
2. Consiliul de Securitate, cind socoteste necesar, invita partile sa-si rezolve diferendul prin asemenea mijloace.
ART. 34
Consiliul de Securitate poate ancheta orice diferend sau orice situatie care ar putea duce la frictiuni internationale sau ar putea da nastere unui diferend, in scopul de a stabili daca prelungirea diferendului sau situatiei ar putea pune in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale.
ART. 35
1. Orice Membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra oricarui diferend sau situatii de natura celor mentionate in Articolul 34.
2. Un Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra oricarui diferend la care este parte daca accepta in prealabil, in privinta acelui diferend, obligatiile de rezolvare pasnica prevazute in prezenta Carta.
3. Actiunile intreprinse de Adunarea Generala in chestiunile asupra carora i se atrage atentia in temeiul Articolului de fata vor fi supuse dispozitiilor Articolelor 11 si 12.
ART. 36
1. Consiliul de Securitate poate, in orice stadiu al unui diferend de natura celor mentionate in Articolul 33 ori al unei situatii similare, sa recomande procedurile sau metodele de aplanare corespunzatoare.
2. Consiliul de Securitate va lua in considerare orice proceduri de rezolvare a diferendului deja adoptate de parti.
3. Facind recomandari in temeiul prezentului Articol, Consiliul de Securitate va tine seama si de faptul ca, in regula generala, diferendele de ordin juridic trebuie sa fie supuse de parti Curtii Internationale de Justitie, in conformitate cu dispozitiile Statutului Curtii.
ART. 37
1. In cazul in care partile la un diferend de natura celor mentionate in Articolul 33 nu reusesc sa-l rezolve prin mijloacele indicate in acel Articol, ele il vor supune Consiliului de Securitate.
2. In cazul in care Consiliul de Securitate socoteste ca prelungirea diferendului ar putea, in fapt, sa puna in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale, el va hotari daca trebuie sa actioneze in temeiul Articolului 36 sau sa recomande conditiile de rezolvare pe care le va considera potrivite.
ART. 38
Fara a se aduce atingere dispozitiilor Articolelor 33-37, Consiliul de Securitate poate, daca toate partile la un diferend cer aceasta, sa faca recomandari partilor in scopul rezolvarii pasnice a diferendului.

CAP. 7
ACTIUNEA IN CAZ DE AMENINTARI IMPOTRIVA PACII, DE INCALCARI ALE PACII SI DE ACTE DE AGRESIUNE

ART. 39
Consiliul de Securitate va constata existenta unei amenintari impotriva pacii, a unei incalcari a pacii sau a unui act de agresiune si va face recomandari ori va hotari ce masuri vor fi luate, in conformitate cu Articolele 41 si 42, pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.
ART. 40
Pentru a preintimpina o agravare a situatiei, Consiliul de Securitate poate ca, inainte de a face recomandari sau a hotari asupra masurilor care trebuie luate in conformitate cu Articolul 39, sa invite partile interesate sa se conformeze masurilor provizorii pe care le considera necesare sau de dorit. Asemenea masuri provizorii nu vor prejudicia intru nimic drepturile, pretentiile sau pozitia partilor interesate. Consiliul de Securitate va tine seama in modul cuvenit de neexecutarea acestor masuri provizorii.
ART. 41
Consiliul de Securitate poate hotari ce masuri, care nu implica folosirea fortei armate, trebuie luate spre a se da urmare hotaririlor sale si poate cere Membrilor Natiunilor Unite sa aplice aceste masuri. Ele pot sa cuprinda intreruperea totala sau partiala a relatiilor economice si a comunicatiilor feroviare, maritime, aeriene, postale, telegrafice, prin radio si a altor mijloace de comunicatie, precum si ruperea relatiilor diplomatice.
ART. 42
In cazul in care Consiliul de Securitate va socoti ca masurile prevazute in Articolul 41 nu ar fi adecvate ori ca s-au dovedit a nu fi adecvate, el poate intreprinde, cu forte aeriene, navale sau terestre, orice actiune pe care o considera necesara pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale. Aceasta actiune poate cuprinde demonstratii masuri de blocada si alte operatiuni executate de forte aeriene, maritime sau terestre ale Membrilor Natiunilor Unite.
ART. 43
1. Toti Membrii Natiunilor Unite spre a contribui la mentinerea pacii si securitatii internationale, se obliga sa puna la dispozitia Consiliului de Securitate, la cererea sa si in conformitate cu un acord sau acorduri speciale, fortele armate, asistenta si inlesnirile, inclusiv dreptul de trecere, necesare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.
2. Acordul sau acordurile mentionate mai sus vor stabili efectivele si natura acestor forte, gradul lor de pregatire si amplasarea lor generala precum si natura inlesnirilor si asistentei care urmeaza sa fie acordate.
3. Acordul sau acordurile vor fi negociate cit mai curind posibil, la initiativa Consiliului de Securitate. Ele se vor incheia intre Consiliul de Securitate si Membri ai Organizatiei, sau intre Consiliul de Securitate si grupuri de Membri ai Organizatiei si vor fi supuse ratificarii statelor semnatare, in conformitate cu procedura lor constitutionala.
ART. 44
Atunci cind Consiliul de Securitate a hotarit sa recurga la forta, el trebuie, inainte de a cere unui Membru nereprezentat in Consiliu sa puna la dispozitie forte armate, in executarea obligatiilor asumate de acesta in temeiul Articolului 43, sa invite pe acel Membru ca, daca doreste, sa participe la luarea hotaririlor Consiliului de Securitate privind folosirea contingentelor de forte armate ale acelui Membru.
ART. 45
Spre a permite Organizatiei sa ia masuri urgente de ordin militar, Membrii Natiunilor Unite vor mentine contingente nationale de forte aeriene imediat utilizabile pentru o actiune combinata de constringere internationala. Efectivele si gradul de pregatire ale acestor contingente precum si planurile pentru actiunea lor combinata vor fi stabilite de catre Consiliul de Securitate, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, in limitele indicate prin acordul sau acordurile speciale, mentionate in Articolul 43.
ART. 46
Planurile pentru folosirea fortelor armate vor fi stabilite de Consiliul de Securitate cu ajutorul Comitetului de Stat-Major.
ART. 47
1. Se va infiinta un Comitet de Stat-Major pentru a sfatui si asista Consiliul de Securitate in toate problemele referitoare la mijloacele de ordin militar necesare Consiliului de Securitate pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, la folosirea si comanda fortelor puse la dispozitia sa, la reglementarea inarmarilor si la eventuala dezarmare.
2. Comitetul de Stat-Major va fi alcatuit din iefii Statelor-Majore ale membrilor permanenti ai Consiliului de Securitate sau din reprezentantii lor. Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este
reprezentant permanent in Comitet va fi invitat de catre Comitet sa i se asocieze cind participarea acelui Membru la lucrarile lui este necesara pentru buna indeplinire a indatoririlor Comitetului.
3. Comitetul de Stat-Major va raspunde, sub autoritatea Consiliului de Securitate, de conducerea strategica a oricaror forte armate puse la dispozitia Consiliului de Securitate. Problemele privind comanda unor asemenea forte vor fi reglementate ulterior.
4. Cu autorizatia Consiliului de Securitate si dupa consultarea cu organizatiile regionale corespunzatoare, Comitetul de Stat-Major poate infiinta subcomitete regionale.
ART. 48
1. Masurile necesare executarii hotaririlor Consiliului de Securitate in scopul mentinerii pacii si securitatii internationale vor fi luate de toti Membrii Natiunilor Unite sau de unii dintre ei, dupa cum va stabili Consiliul de Securitate.
2. Aceste hotariri vor fi executate de Membrii Natiunilor Unite atit direct cit si prin actiunea lor in cadrul organismelor internationale corespunzatoare din care fac parte.
ART. 49
Membrii Natiunilor Unite se vor asocia spre a-si acorda reciproc asistenta in executarea masurilor hotarite de Consiliul de Securitate.
ART. 50
Daca Consiliul de Securitate ia masuri preventive sau de constringere impotriva unui Stat, orice alt Stat, indiferent daca este sau nu Membru al Natiunilor Unite, care intimpina dificultati economice deosebite, ivite ca urmare a executarii acelor masuri, va avea dreptul sa consulte Consiliul de Securitate cu privire la rezolvarea acelor dificultati.
ART. 51
Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va aduce atingere dreptului inerent de autoaparare individuala sau colectiva in cazul in care se produce un atac armat impotriva unui Membru al Natiunilor Unite, pina cind Consiliul de Securitate va fi luat masurile necesare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale. Masurile luate de Membri in exercitarea acestui drept de autoaparare vor fi aduse imediat la cunostinta Consiliului de Securitate si nu vor afecta in nici un fel puterea si indatorirea Consiliului de Securitate, in temeiul prezentei Carte, de a intreprinde oricind actiunile pe care le va socoti necesare pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.

CAP. 8
ACORDURI REGIONALE

ART. 52
1. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu se opune existentei unor acorduri sau unor organisme regionale destinate a se ocupa cu problemele privind mentinerea pacii si securitatii internationale care sint susceptibile de actiuni cu caracter regional, cu conditia ca asemenea acorduri sau organisme, precum si activitatea lor, sa fie compatibile cu Scopurile si Principiile Organizatiei.
2. Membrii Natiunilor Unite care incheie asemenea acorduri sau constituie asemenea organisme trebuie sa depuna toate eforturile pentru rezolvarea pasnica a diferendelor locale prin intermediul unor astfel de acorduri sau organisme regionale inainte de a le supune Consiliului de Securitate.
3. Consiliul de Securitate va incuraja dezvoltarea rezolvarii pasnice a diferendelor locale prin intermediul acestor acorduri sau organisme regionale, fie din initiativa Statelor interesate, fie din propria sa initiativa.
4. Articolul de fata nu aduce intru nimic atingere aplicarii Articolelor 34 si 35.
ART. 53
1. Consiliul de Securitate va folosi, daca este cazul, asemenea acorduri sau organisme regionale pentru aplicarea actiunilor de constringere sub autoritatea sa. Nici o actiune de constringere nu va fi insa intreprinsa, in temeiul acestor acorduri regionale sau de catre organismele regionale, fara autorizatia Consiliului de Securitate; sint exceptate masurile impotriva oricarui Stat inamic, in sensul definitiei paragrafului 2 din Articolul de fata, prevazute in Articolul 107 sau in acordurile regionale, indreptate impotriva reluarii unei politici agresive de catre un asemenea Stat, pina cind se va putea incredinta Organizatiei, la cererea guvernelor interesate, sarcina de a preintimpina orice noua agresiune din partea unui asemenea Stat.
2. Termenul de (r)Stat inamicZ, asa cum este folosit in paragraful 1 din Articolul de fata, se aplica oricarui Stat care, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, a fost inamicul oricaruia dintre semnatarii prezentei Carte.
ART. 54
Consiliul de Securitate trebuie sa fie in permanenta deplin informat asupra actiunilor intreprinse sau preconizate in temeiul acordurilor regionale sau de catre organismele regionale in scopul mentinerii pacii si securitatii internationale.

CAP. 9
COOPERAREA ECONOMICA SI SOCIALA INTERNATIONALA

ART. 55
In scopul de a crea conditiile de stabilitate si bunastare necesare unor relatii pasnice si prietenesti intre natiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si al dreptului lor de a dispune de ele insele, Natiunile Unite vor promova:
a. ridicarea nivelului de trai, deplina folosire a fortei de munca si conditii de progres si dezvoltare economica si sociala;
b. rezolvarea problemelor internationale in domeniile economic, social, al sanatatii si al altor probleme conexe; cooperarea internationala in domeniile culturii si invatamintului;
c. respectarea universala si efectiva a drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie.
ART. 56
Toti Membrii se obliga sa intreprinda actiuni in comun si separat, in cooperare cu Organizatia, pentru realizarea scopurilor enuntate in Articolul 55.
ART. 57
1. Diferitele institutii specializate, infiintate prin acorduri interguvernamentale si avind, potrivit statutelor lor, largi atributii internationale in domeniile economic, social, cultural, al invatamintului, sanatatii si alte domenii conexe, vor fi puse in legatura cu Natiunile Unite in conformitate cu dispozitiile Articolului 63.
2. Institutiile astfel puse in legatura cu Natiunile Unite sint desemnate mai jos prin expresia institutii specializate.
ART. 58
Organizatia va face recomandari pentru coordonarea programelor si activitatilor institutiilor specializate.
ART. 59
Organizatia va initia, cind este cazul, tratative intre statele interesate in vederea infiintarii oricaror noi institutii specializate necesare pentru indeplinirea scopurilor enuntate in Articolul 55.
ART. 60
Raspunderea pentru indeplinirea functiilor Organizatiei, enuntate in Capitolul de fata, va reveni Adunarii Generale si, sub autoritatea Adunarii Generale, Consiliului Economic si Social care va avea in acest scop puterile stabilite in Capitolul X.

CAP. 10
CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL
Componenta

ART. 61
1. Consiliul Economic si Social va fi alcatuit din cincizeci si patru de Membri ai Natiunilor Unite alesi de Adunarea Generala.
2. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3, optsprezece membri ai Consiliului Economic si Social vor fi alesi in fiecare an pentru o perioada de trei ani. Un membru al carui mandat expira va putea fi reales imediat.
3. La prima alegere dupa sporirea numarului de membri ai Consiliului Economic si Social de la douazeci si sapte la cincizeci si patru, pe linga membrii alesi in locul celor noua membri ale caror mandate expira la sfirsitul acelui an, vor fi alesi inca douazeci si sapte membri. Mandatul a noua dintre acesti douazeci si sapte membri adaugati va expira dupa un an, iar al altor noua membri dupa doi ani, potrivit dispozitiilor Adunarii Generale.
4. Fiecare membru al Consiliului Economic si Social va avea un reprezentant in Consiliu.
Functii si puteri
ART. 62
1. Consiliul Economic si Social poate efectua sau initia studii si rapoarte privind probleme internationale in domeniile economic social, cultural, al invatamintului, al sanatatii si in alte domenii conexe si poate face recomandari in privinta tuturor acestor probleme Adunarii Generale, Membrilor Natiunilor Unite si institutiilor specializate interesate.
2. El poate face recomandari in scopul de a promova respectarea efectiva a drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti.
3. El poate pregati, spre a fi supuse Adunarii Generale, proiecte de conventii in probleme de competenta sa.
4. El poate convoca in conformitate cu regulile fixate de Natiunile Unite conferinte internationale in probleme de competenta sa.
ART. 63
1. Consiliul Economic si Social poate incheia cu oricare dintre institutiile la care se refera Articolul 57 acorduri stabilind conditiile in care institutia respeetiva va fi pusa in legatura cu Natiunile Unite. Aceste acorduri vor fi supuse aprobarii Adunarii Generale.
2. El poate coordona activitatea institutiilor specializate prin consultari cu ele si prin recomandari adresate acestor institutii, precum si prin recomandari adresate Adunarii Generale si Membrilor Natiunilor Unite.
ART. 64
1. Consiliul Economic si Social poate lua masurile potrivite spre a obtine rapoarte periodice din partea institutiilor specializate. El poate conveni cu Membri Natiunilor Unite si cu institutiile specializate spre a obtine rapoarte privind masurile luate in executarea propriilor sale recomandari si a recomandarilor Adunarii Generale in probleme de competenta Consiliului.
2. El poate comunica Adunarii Generale observatiile sale asupra acestor rapoarte.
ART. 65
Consiliul Economic si Social poate da informatii Consiliului de Securitate si ii va da asistenta, la cererea acestuia.
ART. 66
1. Consiliul Economic si Social va indeplini, in executarea recomandarilor Adunarii Generale, functiile care intra in competenta sa.
2. El poate, cu aprobarea Adunarii Generale, sa indeplineasca serviciile pe care i le-ar cere Membri ai Natiunilor Unite sau institutii specializate.
3. El va indeplini celelalte functii specificate in alte parti din prezenta Carta sau care ii pot fi atribuite de Adunarea Generala.
Votare
ART. 67
1. Fiecare membru al Consiliului Economic si Social dispune de un vot.
2. Hotaririle Consiliului Economic si Social se vor adopta cu majoritatea de voturi a membrilor prezenti si votanti.

Procedura
ART. 68
Consiliul Economic si Social va infiinta comisii pentru problemele economice si sociale si pentru promovarea drepturilor omului precum si orice alte comisii necesare pentru indeplinirea functiilor sale.
ART. 69
Consiliul Economic si Social va invita orice Membru al Natiunilor Unite sa participe fara drept de vot, la dezbaterile sale asupra oricaror probleme care prezinta un interes special pentru acel Membru.
ART. 70
Consiliul Economic si Social poate lua masuri pentru participarea, fara drept de vot, a reprezentantilor institutiilor specializate la dezbaterile sale sau ale comisiilor infiintate de el, precum si pentru participarea propriilor sai reprezentanti la dezbaterile institutiilor specializate.
ART. 71
Consiliul Economic si Social va putea lua orice masuri potrivite pentru consultarea organizatiilor neguvernamentale care se ocupa cu probleme de competenta sa. Aceste masuri se pot aplica unor organizatii internationale si, daca este cazul unor organizatii nationale, dupa consultare cu Membrul Natiunilor Unite interesat in aceasta.
ART. 72
1. Consiliul Economic si Social va stabili propriile sale reguli de procedura inclusiv modul de desemnare a Presedintelui sau.
2. Consiliul Economic si Social se va intruni dupa necesitati, potrivit cu regulile sale de procedura care vor cuprinde dispozitii pentru convocarea Consiliului la cererea majoritatii membrilor sai.

CAP. 11
DECLARATIE PRIVIND TERITORIILE CARE NU SE AUTOGUVERNEAZA

ART. 73
Membrii Natiunilor Unite care au sau care isi asuma raspunderea pentru administrarea unor teritorii ale caror popoare nu au atins inca un grad deplin de autoguvernare recunosc principiul ca interesele locuitorilor acestor teritorii au intiietate. Ei accepta ca o misiune sacra obligatia de a promova la maximum bunastarea locuitorilor acestor teritorii, in cadrul sistemului de pace si securitate internationala stabilit prin prezenta Carta, si in acest scop:
a. de a asigura, cu respectarea cuvenita a culturii popoarelor in cauza progresul lor politic, economic, social si in domeniul educatiei, tratamentul lor echitabil si protectia lor impotriva abuzurilor;
b. de a dezvolta capacitatea lor de a se autoguverna, de a tine seama in modul cuvenit de nazuintele politice ale acestor popoare si de a le ajuta in dezvoltarea progresiva a institutiilor lor politice libere, potrivit cu conditiile specifice fiecarui teritoriu si ale poporului sau si cu gradul lor diferit de dezvoltare;
c. de a intari pacea si securitatea internationala;
d. de a promova masuri constructive de dezvoltare, de a incuraja lucrari de cercetare de a coopera unul cu altul si, in cazurile potrivite, cu organisme internationale specializate spre a realiza efectiv scopurile sociale, economice si stiintifice enuntate in prezentul Articol;
e. de a transmite regulat spre informare Secretarului general, sub rezerva limitarilor pe care le-ar putea impune exigente de securitate si considerente de ordin constitutional, informatii statistice si altele de natura tehnica privind conditiile economice, sociale si de invatamint din teritoriile de care raspund, altele decit teritoriile carora li se aplica Capitolele XII si XIII.
ART. 74
Membrii Natiunilor Unite recunosc, de asemenea, ca politica lor fata de teritoriile carora li se aplica acest Capitol, ca si fata de teritoriile lor metropolitane trebuie sa se intemeieze pe principiul general al bunei vecinitati in domeniile social economic si comercial, tinind seama in mod cuvenit, de interesele si bunastarea restului lumii.

CAP. 12
SISTEMUL INTERNATIONAL DE TUTELA

ART. 75
Organizatia Natiunilor Unite va stabili, sub autoritatea sa, un sistem international de tutela pentru administrarea si supravegherea teritoriilor care vor putea fi supuse acestui sistem prin acorduri individuale ulterioare. Aceste teritorii sint desemnate in cele de mai jos prin expresia (r)teritorii sub tutelaZ.
ART. 76
Obiectivele fundamentale ale sistemului de tutela, in conformitate cu scopurile Natiunilor Unite enuntate in Articolul 1 din prezenta Carta vor fi urmatoarele:
a. de a intari pacea si securitatea internationala;
b. de a promova progresul politic, economic si social al locuitorilor din teritoriile sub tutela precum si dezvoltarea educatiei lor; de a favoriza, de asemenea evolutia lor progresiva spre autoguvernare sau independenta, tinind seama de conditiile specifice fiecarui teritoriu si popoarelor sale si de nazuintele liber exprimate ale popoarelor interesate si de dispozitiile care vor putea fi prevazute prin fiecare acord de tutela;
c. de a incuraja respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie, si de a dezvolta sentimentul de interdependenta a popoarelor lumii;
d. de a asigura egalitatea de tratament in domeniile social, economic si comercial tuturor Membrilor Natiunilor Unite si cetatenilor lor, de a asigura, de asemenea, acestora din urma egalitate de tratament in administrarea justitiei, fara a se aduce atingere realizarii obiectivelor mentionate mai sus si sub rezerva dispozitiilor Articolului 80.
ART. 77
1. Sistemul de tutela se va aplica teritoriilor din categoriile enumerate mai jos si care vor fi supuse acestui sistem prin acorduri de tutela:
a. teritorii in prezent sub mandat;
b. teritorii care pot fi desprinse din statele inamice, ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial;
c. teritorii supuse in mod voluntar acestui sistem de catre statele care raspund de administrarea lor.
2. Printr-un acord ulterior se va stabili care teritorii din categoriile mentionate mai sus vor fi supuse sistemului de tutela si in ce conditii.
ART. 78
Sistemul de tutela nu se va aplica tarilor care au devenit Membri ai Natiunilor Unite, relatiile dintre ele trebuind sa se intemeieze pe respectarea principiului egalitatii suverane.
ART. 79
Conditiile sistemului de tutela pentru fiecare teritoriu care urmeaza sa fie supus acestui sistem, precum si orice modificari sau amendamente, vor face obiectul unui acord intre statele direct interesate, inclusiv puterea mandatara in cazul teritoriilor sub mandatul unui Membru al Natiunilor Unite, si vor fi aprobate in conformitate cu prevederile Articolelor 83 si 85.
ART. 80
1. Cu exceptia celor ce s-ar putea conveni prin acordurile individuale de tutela, incheiate in conformitate cu Articolele 77, 79 si 81, prin care fiecare teritoriu este supus sistemului de tutela, si pina la incheierea unor asemenea acorduri, nici o dispozitie din prezentul Capitol nu trebuie sa fie interpretata ca modificind in vreun fel, direct sau indirect, orice drepturi ale oricaror state sau popoare, ori dispozitiile unor acte internationale in vigoare la care pot fi parti Membri ai Natiunilor Unite.
2. Paragraful 1 din prezentul Articol nu trebuie interpretat ca dind temeiuri pentru intirzierea sau aminarea negocierii si incheierii de acorduri destinate sa supuna sistemului de tutela teritorii sub mandat sau alte teritorii, potrivit prevederilor Articolului 77.
ART. 81
Acordul de tutela va cuprinde, in fiecare caz, conditiile in care va fi administrat teritoriul sub tutela si va desemna autoritatea care va exercita administrarea teritoriului sub tutela. O asemenea autoritate, denumita mai jos (r)autoritate administrantaZ, poate fi unul sau mai multe state sau insasi Organizatia.
ART. 82
In orice acord de tutela pot fi stabilite una sau mai multe zone strategice, care pot cuprinde o parte sau intreg teritoriul sub tutela caruia i se aplica acordul, fara a se aduce atingere oricarui acord sau oricaror acorduri speciale, incheiate in temeiul Articolului 43.
ART. 83
1. Toate functiile Natiunilor Unite privind zonele strategice, inclusiv aprobarea dispozitiilor din acordurile de tutela si a modificarii sau amendarii lor, vor fi exercitate de Consiliul de Securitate.
2. Obiectivele fundamentale enuntate in Articolul 76 sint valabile pentru popoarele din fiecare zona strategica.
3. Consiliul de Securitate, tinind seama de dispozitiile acordurilor de tutela si fara a se aduce atingere exigentelor de securitate, va recurge la sprijinul Consiliului de Tutela pentru indeplinirea functiilor asumate de Natiunile Unite, in cadrul sistemului de tutela, in domeniile politic, economic, social si al invatamintului in zonele strategice.
ART. 84
Autoritatea administranta va avea datoria de a veghea ca teritoriul sub tutela sa-si aduca contributia la mentinerea pacii si securitalii internationale. In acest scop, autoritatea administranta poate folosi contingente de voluntari, inlesnirile si sprijinul teritoriului sub tutela pentru a indeplini obligatiile asumate in aceasta privinta fata de Consiliul de Securitate, precum si pentru apararea locala si mentinerea legalitatii si a ordinii in teritoriul sub tutela.
ART. 85
1. Functiile Natiunilor Unite privind acordurile de tutela pentru toate zonele care nu sint desemnate ca zone strategice, inclusiv aprobarea dispozitiilor acordurilor de tutela si a modificarii sau amendarii lor, vor fi exercitate de Adunarea Generala.
2. Consiliul de Tutela, actionind sub autoritatea Adunarii Generale, o va ajuta la indeplinirea acestor functii.

CAP. 13
CONSILIUL DE TUTELA
Componenta

ART. 86
1. Consiliul de Tutela se va compune din urmatorii Membri ai Natiunilor Unite:
a. Membrii care administreaza teritorii sub tutela;
b. acei Membri desemnati nominal in Articolul 23 care nu administreaza teritorii sub tutela;
c. atitia alti Membri alesi de Adunarea Generala pe o perioada de trei ani, citi vor fi necesari pentru ca numarul total al membrilor Consiliului de Tutela sa fie egal repartizat intre Membrii Natiunilor Unite care administreaza si cei care nu administreaza teritorii sub tutela.
2. Fiecare membru al Consiliului de Tutela va desemna o persoana cu o calificare speciala care sa-l reprezinte in Consiliu.
Functii si puteri
ART. 87
Adunarea Generala si, sub autoritatea ei, Consiliul de Tutela pot, in indeplinirea functiilor lor:
a. sa examineze rapoartele supuse de autoritatea administranta;
b. sa primeasca petitii si sa le examineze, in consultare cu autoritatea administranta;
c. sa organizeze vizite periodice in teritoriile respective sub tutela, la date fixate de acord cu autoritatea administranta, si
d. sa intreprinda aceste actiuni si altele in conformitate cu dispozitiile acordurilor de tutela.
ART. 88
Consiliul de Tutela va elabora un chestionar privitor la progresul locuitorilor din fiecare teritoriu sub tutela in domeniile politic, economic, social si al educatiei; autoritatea administranta a fiecarui teritoriu sub tutela care intra in competenta Adunarii Generale va inainta acesteia un raport anual pe baza chestionarului mentionat.
ART. 89
1. Fiecare membru al Consiliului de Tutela dispune de un vot.
2. Hotaririle Consiliului de Tutela vor fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenti si votanti.

Procedura
ART. 90
1. Consiliul de Tutela va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Presedintelui sau.
2. Consiliul de Tutela se va intruni dupa necesitati, potrivit cu regulile sale de procedura care vor prevedea convocarea Consiliului la cererea majoritatii membrilor sai;
ART. 91
Consiliul de Tutela va recurge, cind este cazul, la asistenta Consiliului Economic si Social si a institutiilor specializate in problemele care intra in respectivele lor competente.

CAP. 14
CURTEA INTERNATIONALA DE JUSTITIE

ART. 92
Curtea Internationala de Justitie va fi organul judiciar principal al Natiunilar Unite. Ea va functiona in conformitate cu Statutul anexat, care este stabilit pe baza statutului Curtii Permanente de Justitie Internationala, si face parte integranta din prezenta Carta.
ART. 93
1. Toti Membrii Natiunilor Unite sint IPSO FACTO parti la Statutul Curtii Internationale de Justitie.
2. Un Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite poate deveni parte la statutul Curtii Internationale de Justitie in conditii care urmeaza a fi determinate, pentru fiecare caz in parte, de catre Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate.
ART. 94
1. Fiecare Membru al Natiunilor Unite se obliga sa se conformeze hotaririi Curtii Internationale de Justitie in orice cauza la care este parte.
2. Daca oricare dintre partile la o cauza nu va executa obligatiile ce-i revin in temeiul unei hotariri a Curtii, cealalta parte se va putea adresa Consiliului de Securitate care poate, in caz ca socoteste necesar, sa faca recomandari sau sa hotarasca masurile de luat pentru aducerea la indeplinire a hotaririi.
ART. 95
Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va impiedica pe membrii Natiunilor Unite sa incredinteze rezolvarea diferendelor lor altor tribunale, in temeiul unor acorduri deja in vigoare sau care ar putea fi incheiate in viitor.
ART. 96
1. Adunarea Generala sau Consiliul de Securitate pot cere Curtii Internationale de Justitie un aviz consultativ in orice problema juridica.
2. Alte organe ale Natiunilor Unite si institutiilor specializate, carora Adunarea Generala le poate da oricind o autorizatie in acest scop, au, de asemenea, dreptul de a cere avize consultative Curtii in problemele juridice care se ivesc in sfera lor de activitate.

CAP. 15
SECRETARIATUL

ART. 97
Secretariatul va cuprinde un Secretar General si personalul de care Organizatia va avea nevoie. Secretarul General va fi numit de Adunarea Generala la recomandarea Consiliului de Securitate. El va fi cel mai inalt functionar administrativ al Organizatiei.
ART. 98
Secretarul General va actiona in aceasta calitate la toate sedintele Adunarii Generale, ale Consiliului de Securitate, ale Consiliului Economic si Social si ale Consiliului de Tutela. El va indeplini orice alte functii ce-i sint incredintate de aceste organe. Secretarul General va prezenta Adunarii Generale un raport anual asupra activitatii Organizatiei.
ART. 99
Secretarul General poate atrage atentia Consiliului de Securitate asupra oricarei probleme care dupa parerea sa, ar putea pune in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale.
ART. 100
1. In indeplinirea indatoririlor lor, Secretarul General si personalul nu vor solicita si nici nu vor primi instructiuni de la vreun guvern sau de la vreo autoritate exterioara Organizatiei. Ei se vor abtine de la orice act incompatibil cu situatia lor de functionari internatianali, raspunzatori numai fata de Organizatie.
2. Fiecare Membru al Natiunilar Unite se obliga sa respecte caracterul exclusiv international al functiilor Secretarului General si ale personalului si sa nu caute sa-i influenteze in executarea sarcinilor.
ART. 101
1. Personalul va fi numit de Secretarul General, potrivit regulilor stabilite de Adunarea Generala.
2. Un personal corespunzator va fi afectat in mod permanent Consiliului Economic si Social, Consiliului de Tutela, si, daca este cazul, altor organe ale Natiunilor Unite. Acest personal va face parte din Secretariat.
3. Considerentul precumpanitor la recrutarea si stabilirea conditiilor de serviciu ale personalului trebuie sa fie necesitatea de a se asigura Organizatiei serviciile unui persanal care sa posede cele mai inalte calitati de munca, de competenta si de integritate. Se va tine seama in modul cuvenit de importanta recrutarii personalului pe cea mai larga baza geografica posibila.

CAP. 16
DISPOZITII DIVERSE

ART. 102
1. Orice tratat sau acord international incheiat de orice Membru al Natiunilor Unite, dupa intrarea in vigoare a prezentei Carte, va fi cit mai curind posibil inregistrat la Secretariat si publicat de acesta.
2. Nici o parte la un tratat sau acord international care nu a fost inregistrat in conformitate cu dispozitiile paragrafului 1 din prezentul Articol nu va putea invoca acel tratat sau acord in fata vreunui organ al Natiunilor Unite.
ART. 103
In caz de conflict intre obligatiile Membrilor Natiunilor Unite decurgind din prezenta Carta si obligatiile lor decurgind din orice alt acord internatianal vor prevala obligatiile decurgind din prezenta Carta.
ART. 104
Organizatia se va bucura pe teritoriul fiecaruia dintre Membrii sai de capacitatea juridica necesara pentru indeplinirea functiilor si realizarea scopurilor sale.
ART. 105
1. Organizatia se va bucura pe teritoriul fiecaruia dintre Membrii sai de privilegiile si imunitatile necesare pentru realizarea scopurilor sale.
2. Reprezentantii Membrilor Natiunilor Unite si functionarii Organizatiei se vor bucura, de asemenea, de privilegiile si imunitatile necesare pentru indeplinirea, in mod cu totul independent, a functiilor lor legate de Organizatie.
3. Adunarea Generala poate face recomandari in scopul de a stabili detaliile aplicarii paragrafelor 1 si 2 din acest Articol sau poate propune Membrilor Natiunilor Unite conventii in acest scop.

CAP. 17
DISPOZITII TRANZITORII DE SECURITATE
ART. 106

Pina la intrarea in vigoare a acordurilor speciale mentionate in Articolul 43 care, dupa parerea Consiliului de Securitate, ii vor permite sa inceapa a-si asuma raspunderile ce ii incumba potrivit Articolului 42, partile la Declaratia celor Patru Natiuni semnata la Moscova la 30 octombrie 1943 si Franta se vor consulta intre ele si, la nevoie, cu alti Membri ai Natiunilor Unite in conformitate cu dispozitiile paragrafului 5 din acea Declaratie, spre a intreprinde, in numele Organizatiei, orice actiuni comune care ar putea fi necesare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.
ART. 107
Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va afecta sau interzice, fata de un Stat care in cursul celui de-al doilea razboi mondial a fost inamicul vreunuia dintre semnatarii prezentei Carte, o actiune intreprinsa sau autorizata, ca urmare a acestui razboi, de catre guvernele care poarta raspunderea acestei actiuni.

CAP. 18
AMENDAMENTE

ART. 108
Amendamentele la prezenta Carta vor intra in vigoare pentru toti Membrii Natiunilor Unite cind vor fi fost adoptate cu o majoritate de doua treimi din membrii Adunarii Generale si ratificate, in conformitate cu respectiva lor procedura constitutionala, de doua treimi din Membrii Natiunilor Unite, inclusiv toti membrii permanenti ai Consiliului de Securitate.
ART. 109
1. O Conferinta Generala a Membrilor Natiunilor Unite cu scopul revizuirii prezentei Carte va putea fi tinuta la data si la locul care vor fi stabilite cu votul unei majoritati de doua treimi din membrii Adunarii Generale si cu voturile oricaror noua membri ai Consiliului de Securitate. Fiecare Membru al Organizatiei va dispune la conferinta de un vot.
2. Orice modificare a prezentei Carte, recomandata de conferinta prin votul majoritatii de doua treimi, va intra in vigoare la ratificarea ei, in conformitate cu respectiva lor procedura constitutionala, de catre doua treimi din Membrii Natiunilor Unite, inclusiv toti membri permanenti ai Consiliului de Securitate.
3. Daca o asemenea conferinta nu va fi fost tinuta pina la cea de-a zecea sesiune anuala a Adunarii Generale urmatoare intrarii in vigoare a prezentei Carte, propunerea de a se convoca o asemenea conferinta va fi inscrisa pe ordinea de zi a acelei sesiuni a Adunarii Generale iar conferinta se va reuni daca aceasta se va decide prin votul majoritatii membrilor Adunarii Generale si cu voturile oricaror sapte membri ai Consiliului de Securitate.

CAP. 19
RATIFICARE SI SEMNARE

ART. 110
1. Prezenta Carta va fi ratificaia de statele semnatare in conformitate cu respectiva lor procedura constitutionala.
2. Instrumentele de ratificare vor fi depuse Guvernului Statelor Unite ale Americii, care va notifica fiecare depunere tuturor Statelor semnatare precum si Secretarului Genenal al Organizatiei, dupa ce acesta va fi fost numit.
3. Prezenta Carta va intra in vigoare dupa depunerea instrumentelor de ratificare de catre Republica China, Franta, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord
si Statele Unite ale Americii si de catre majoritatea celorlalte state semnatare. Guvernul Statelor Unite ale Americii va intocmi apoi un proces-verbal privind depunerea instrumentelor de ratificare, pe care il va trimite in copie tuturor statelor semnatare.
4. Statele semnatare ale prezentei Carte care o ratifica dupa intrarea ei in vigoare, vor deveni Membri originari ai Natiunilor Unite la data depunerii instrumentelor de ratificare respective.
ART. 111
Prezenta Carta, ale carei texte in limbile chineza, franceza, rusa, engleza si spaniola sint in mod egal autentice, va fi depusa in arhivele Guvernului Statelor Unite ale Americii. Acest Guvern va trimite copii certificate in modul cuvenit Guvernelor celorlalte state semnatare.
DREPT CARE reprezentantii Guvernelor Natiunilor Unite au semnat prezenta Carta.
INTOCMITA in orasul San Francisco, la douazeci si sase iunie una mie noua sute patruzeci si cinci.

STATUTUL CURTII INTERNATIONALE DE JUSTITIE
ART. 1
Curtea internationala de Justitie instituita prin Carta Natiunilor Unite ca organ judiciar principal al Organizatiei va fi constituita si va functiona in conformitate cu dispozitiile prezentului Statut.

CAP. 1
COMPETENTA CURTII

ART. 2
Curtea va fi compusa dintr-un corp de judecatori independenti, alesi, indiferent de cetatenia lor, dintre persoane cu inalte calitati morale care indeplinesc conditiile cerute in tara lor pentru numirea in cele mai inalte functii judiciare sau care sint juristi cu o competenta recunoscuta in materie de drept international.
ART. 3
1. Curtea va fi alcatuita din cincisprezece membri, printre care nu pot fi doi cetateni ai aceluiasi stat.
2. Persoana care in legatura cu alcatuirea Curtii ar putea fi considerata ca cetatean a mai mult decit un singur stat va fi socotita ca cetatean al statului in care isi exercita in mod obisnuit drepturile civile si politice.
ART. 4
1. Membrii Curtii vor fi alesi de Adunarea Generala si de Consiliul de Securitate dintr-o lista de candidati propusi de grupurile nationale ale Curtii Permanente de Arbitraj, in conformitate cu dispozitiile de mai jos.
2. In cazul Membrilor Natiunilor Unite care nu sint reprezentati in Curtea Permanenta de Arbitraj, candidatii vor fi propusi de grupuri nationale, desemnate in acest scop de guvernele lor in conditiile stipulate pentru membrii Curtii Permanente de Arbitraj prin Articolul 44 al Conventiei de la Haga din 1907 privind solutionarea pasnica a diferendelor internationale.
3. In lipsa unui acord special, conditiile in care un stat parte la prezentul Statut, dar nu si Membru al Natiunilor Unite, poate sa participe la alegerea membrilor Curtii vor fi stabilite de Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate.
ART. 5
1. Cu cel putin trei luni inaintea datei alegerilor Secretarul General al Natiunilor Unite se va adresa in scris membrilor Curtii Permanente de Arbitraj apartinind statelor care sint parti la prezentul Statut, precum si membrilor grupurilor nationale desemnate conform Articolului 4, paragraful 2, cu invitatia ca intr-un anumit termen fiecare grup national sa procedeze la propunerea drept candidati a unor persoane care sint in situatia de a indeplini functia de membru al Curtii.
2. Nici un grup nu poate propune mai mult de patru candidati, dintre care cel mult doi pot fi cetateni ai statului caruia ii apartine grupul. In nici un caz numarul candidalilor propusi de un grup nu poate depasi dublul locurilor ce urmeaza a fi completate.
ART. 6
Inainte de a propune aceste candidaturi, se recomanda ca fiecare grup national sa consulte cea mai inalta curte de justitie, facultatile si scolile de drept din tara sa, academiile nationale si sectiile nationale ale academiilor internationale dedicate studierii dreptului.
ART. 7
1. Secretarul General va intocmi o lista in ordine alfabetica a tuturor candidatilor astfel propusi. Aceste persoane vor fi singurele eligibile, in afara cazului prevazut in Articolul 12, paragraful 2.
2. Secretarul General va supune aceasta lista Adunarii Generale si Consiliului de Securitate.
ART. 8
Adunarea Generala si Consiliul de Securitate vor proceda, independent unul de altul, la alegerea membrilor Curtii.
ART. 9
La fiecare alegere, alegatorii vor avea in vedere nu numai ca persoanele care urmeaza a alcatui Curtea sa indeplineasca individual conditiile cerute, ci si ca in ansamblul lor sa fie asigurata reprezentarea marilor forme de civilizatie si a principalelor sisteme juridice ale lumii.
ART. 10
1. Vor fi considerati alesi candidatii care au obtinut majoritatea absoluta a voturilor in Adunarea Generala si in Consiliul de Securitate.
2. La votarea in Consiliul de Securitate, fie pentru alegerea judecatorilor, fie pentru desemnarea membrilor comisiei prevazute in Articolul 12, nu se va face nici o distinctie intre membrii permanenli si membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate.
3. In cazul in care mai multi cetateni ai aceluiasi stat ar obtine o majoritate absoluta de voturi atit in Adunarea Generala, cit si in Consiliul de Securitate, numai cel mai virstnic dintre ei va fi considerat ales.
ART. 11
Daca dupa prima sedinta de alegeri unul sau mai multe locuri ramin necompletate, se va tine o a doua si, daca va fi necesar, o a treia sedinta.
ART. 12
1. Daca dupa a treia sedinta mai ramin necompletate unul sau mai multe locuri, se poate oricind forma, la cererea fie a Adunarii Generale, fie a Consiliului de Securitate, o Comisie de mediatie alcatuita din sase membri, dintre care trei numiti de Adunarea Generala si trei de Consiliul de Securitate, avind scopul de a desemna, cu majoritatea absoluta a voturilor, cite o persoana pentru fiecare loc inca vacant, a carei candidatura sa fie supusa acceptarii separate a Adunarii Generale si a Consiliului de Securitate.
2. Daca este de acord in unanimitate asupra oricarei persoane care indeplineste conditiile cerute, Comisia de mediatie o poate include pe lista sa chiar daca persoana nu figura pe lista de candidaturi mentionata in Articolul 7.
3. Atunci cind Comisia de mediatie constata ca nu poate reusi sa asigure o alegere, membrii Curtii deja alesi vor proceda, intr-un termen care urmeaza a fi fixat de Consiliul de Securitate, la completarea locurilor vacante, alegind dintre candidatii care au obtinut voturi fie in Adunarea Generala, fie in Consiliul de Securitate.
4. Daca voturile judecatorilor sint impartite in mod egal, va precumpani votul judecatorului celui mai virstnic.
ART. 13
1. Membrii Curtii vor fi alesi pe noua ani si vor fi reeligibili; totusi, in ceea ce priveste pe judecatorii alesi la prima alegere, functia a cinci dintre ei va inceta dupa trei ani, iar functia altor cinci judecatori va inceta dupa sase ani.
2. Judecatorii ale caror functii urmeaza sa inceteze la sfirsitul perioadelor initiale de trei si de sase ani susmentionate vor fi desemnati prin tragere la sorti, efectuata de Secretarul General imediat dupa terminarea primei alegeri.
3. Membrii Curtii vor ramine in functie pina cind locurile lor vor fi completate. Chiar dupa completare, ei vor solutiona cauzele cu care sint deja sesizati.
4. In cazul in care un membru al Curtii demisioneaza, demisia va fi adresata Presedintelui Curtii spre a fi transmisa Secretarului General. In urma acestei notificari, locul devine vacant.
ART. 14
Locurile vacante vor fi completate prin metoda prevazuta pentru prima alegere, cu respectarea urmatoarei dispozitii: in rastimp de o luna de la ivirea vacantei, Secretarul General va proceda la trimiterea invitatiilor prevazute in Articolul 5, iar data alegerilor va fi fixata de Consiliul de Securitate.
ART. 15
Un membru al Curtii ales spre a inlocui pe un membru al carui mandat nu a expirat va ramine in functie pe restul duratei mandatului predecesorului sau.
ART. 16
1. Nici un membru al Curtii nu poate exercita vreo functie politica sau administrativa si nici nu se poate dedica vreunei alte ocupatii cu caracter profesional.
2. In caz de dubiu in aceasta privinta, Curtea va decide.
ART. 17
1. Nici un membru al Curtii nu poate exercita in nici o cauza functia de reprezentant, consilier sau avocat.
2. Nici un membru al Curtii nu poate participa la solutionarea vreunei cauze la care a luat parte anterior ca reprezentant, consilier sau avocat al uneia din parti, ca membru al unui tribunal national sau international, al unei comisii de ancheta sau in orice alta calitate.
3. In caz de dubiu in aceasta privinta, Curtea va decide.
ART. 18
1. Nici un membru al Curtii nu poate fi indepartat din functie decit daca, dupa parerea unanima a celorlalli membri, el a incetat de a mai indeplini conditiile cerute.
2. Grefierul va instiinta in mod oficial despre aceasta pe Secretarul General.
3. In urma acestei notificari, locul devine vacant.
ART. 19
Membrii Curtii se vor bucura in exercitiul functiei lor de privilegiile si imunitatile diplomatice.
ART. 20
Inainte de intrarea in functie, fiecare membru al Curtii va face in sedinta publica a Curtii o declaratie solemna ca isi va exercita atributiile in mod impartial si constiincios.
ART. 21
1. Curtea isi va alege Presedintele si Vicepresedintele pe trei ani; ei vor putea fi realesi.
2. Curtea isi va numi Grefierul si va putea proceda la numirea altor functionari care ar fi necesari.
ART. 22
1. Sediul Curtii va fi stabilit la Haga. Curtea va putea totusi sa tina sedinte si sa-si exercite functiile in alt loc, ori de cite ori considera ca este de dorit.
2. Presedintele si Grefierul isi vor avea resedinta la sediul Curtii.
ART. 23
1. Curtea va functiana permanent, cu exceptia vacantelor judiciare, a caror data si durata le va fixa Curtea.
2. Membrii Curtii au dreptul la concedii periodice, a caror data si durata le va fixa Curtea, tinind seama de distanta dintre Haga si domiciliul fiecarui judecator.
3. Membrii Curtii sint obligati sa fie permanent la dispozitia Curtii, daca nu sint in concediu sau impiedicati de o boala ori de alt motiv grav justificat in modul cuvenit fata de Presedinte.
ART. 24
1. Daca pentru un motiv special, unul din membrii Curtii considera ca nu trebuie sa participe la solutianarea unei anumite cauze, el va informa despre aceasta pe Presedinte.
2. Daca Presedintele considera ca pentru un motiv special unul din membrii Curtii nu trebuie sa participe la examinarea unei anumite cauze il va instiinta despre aceasta.
3. Daca intr-un astfel de caz membrul Curtii si Presedintele sint in dezacord, Curtea va decide.
ART. 25
1. Curtea isi va exercita atributiile in sedinta plenara, in afara exceptiilor prevazute expres in prezentul Statut.
3. Regulamentul Curtii va putea sa prevada ca dupa imprejurari si prin rotatie unul sau mai multi judecatori sa poata fi scutiti de a participa la examinarea cauzelor, cu conditia ca prin aceasta numarul judecatorilor disponibili pentru a constitui Curtea sa nu fie redus sub unsprezece.
3. Un quarum de noua judecatori va fi suficient pentru a constitui Curtea.
ART. 26
1. Curtea poate oricind sa formeze una sau mai multe camere, compuse dupa cum va decide Curtea din trei sau mai multi judecatori, pentru examinarea anumitor categorii de cauze de exemplu cauze de munca si cauze privind tranzitul si comunicatiile.
2. Curtea poate oricind sa formeze o camera pentru examinarea unei anumite cauze. Numarul judecatorilor acestei camere va fi fixat de Curte cu asentimentul partilor.
3. Cauzele vor fi dezbatute si solutionate de eamerele prevazute in prezentul Articol, daca partile cer aceasta.
ART. 27
O hotarire pronuntata de una din camerele prevazute in Articolele 26 si 29 va fi considerata ca fiind data de Curte.
ART. 28
Camerele prevazute in Articolele 26 si 29 pot, cu consimtamintul partilor, sa-si tina sedintele si sa-si exercite functiile in alta parte decit la Haga.
ART. 29
In vederea unei prompte rezolvari a afacerilor, Curtea va forma anual o camera compusa din cinci judecatori care, la cererea partilor, va putea sa dezbata si sa solutioneze cauzele dupa o procedura sumara. In plus, se vor desemna doi judecatori pentru inlocuirea judecatorilor care s-ar gasi in imposibilitate de a participa la sedinte.
ART. 30
1. Curtea va intocmi un regulament privind modul de exercitare a functiilor sale. In special, ea isi va stabili regulile de procedura.
2. Regulamentul Curtii va putea sa prevada participarea la sedintele Curtii sau ale oricareia dintre camerele ei a unor asesori fara drept de vot.
ART. 31
1. Judecatorii care au cetatenia fiecareia dintre parti isi vor pastra dreptul de a face parte din complet in cauza cu care este sesizata Curtea.
2. Daca in completul Curtii este inclus un judecator care are cetatenia uneia din parti, orice alta parte poate desemna o persoana la alegerea sa care sa intre in complet ca judecator. Aceasta va fi aleasa de preferinta dintre persoanele care au fost propuse drept candidati in conformitate cu Articolele 4 si 5.
3. Daca in completul Curtii nu este inclus nici un judecator avind cetatenia partilor, fiecare dintre parti poate sa procedeze la desemnarea unui judecator in modul prevazut in paragraful 2 al prezentului Articol.
4. Dispozitiile prezentului Articol se vor aplica in cazurile prevazute in Articolele 26 si 29. In asemenea cazuri, Presedintele va cere ca unul sau, daca este necesar, doi dintre membrii Curtii care alcatuiesc camera sa-si cedeze locul membrilor Curtii care au cetatenia partilor interesate, iar in lipsa de asemenea judecatori sau daca ei sint in imposibilitate de a fi prezenti, judecatorilor special desemnati de catre parti.
5. Daca mai multe parti au interese comune, ele vor fi considerate, in ce priveste aplicarea dispozitiilor precedente, drept o singura parte. In caz de dubiu, Curtea va decide.
6. Judecatorii alesi potrivit dispozitiilor din paragrafele 2, 3 si 4 ale prezentului Articol trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de Articolele 2, 7 (paragraful 2), 20 si 24 din prezentul Statut. Ei vor lua parte la adoptarea deciziilor in deplina egalitate cu colegii lor.
ART. 32
1. Fiecare membru al Curtii va primi un salariu anual.
2. Presedintele va primi o alocatie speciala anuala.
3. Vicepresedintele va primi o alocatie speciala pentru fiecare zi in care indeplineste functiile de Presedinte.
4. Judecatorii desemnati conform Articolului 31, altii decit membrii Curtii vor primi o indemnizatie pentru fiecare zi in care isi exercita functiile.
5. Aceste salarii, alocatii si indemnizatii vor fi fixate de Adunarea Generala. Ele nu pot fi micsorate cit timp dureaza functiile.
6. Salariul Grefierului va fi fixat de Adunarea Generala la propunerea Curtii.
7. Adunarea Generala va fixa printr-un regulament conditiile in care se pot acorda pensii membrilor Curtii si Grefierului, precum si conditiile in care membrilor Curtii si Grefierului li se vor rambursa cheltuielile de calatorie.
8. Salariile, alocatiile si indemnizatiile prevazute mai sus vor fi scutite de orice impozit.
ART. 33
Cheltuielile Curtii vor fi suportate de Natiunile Unite in modul care va fi stabilit de Adunarea Generala.

CAP. 2
COMPETENTA CURTII

ART. 34
1. Numai statele pot fi parti in cauzele supuse Curtii.
2. Curtea va putea, in conditiile prevazute de Regulamentul sau, sa ceara organizatiilor internationale publice informatii referitoare la cauzele supuse ei, si totodata va primi asemenea informatii prezentate de aceste organizatii din proprie initiativa.
3. Ori de cite ori intr-o cauza supusa Curtii se ia in discutie interpretarea actului constitutiv al unei organizatii internationale publice sau interpretarea unei conventii internationale adoptate in virtutea acestui act, Grefierul va instiinta organizatia respectiva si ii va comunica in copie intreaga procedura scrisa.
ART. 35
1. Curtea va fi deschisa statelor parti la prezentul Statut.
2. Conditiile in care Curtea va fi deschisa altor state vor fi stabilite de Consiliul de Securitate, sub rezerva dispozitiilor speciale cuprinse in tratatele in vigoare, dar in nici un caz aceste conditii nu vor pune partile intr-o pozitie de inegalitate in fata Curtii.
3. Cind un stat care nu e Membru al Natiunilor Unite este parte intr-o cauza, Curtea va fixa contributia la cheltuielile Curtii pe care acea parte trebuie sa o suporte. Aceasta dispozitie nu se va aplica daca statul participa la cheltuielile Curtii.
ART. 36
1. In competenta Curtii intra toate cauzele pe care i le supun partile, precum si toate chestiunile prevazute in mod special in Carta Natiunilor Unite sau in tratatele si conventiile in vigoare.
2. Statele parti la prezentul Statut vor putea oricind sa declare ca recunosc ca obligatorie IPSO FACTO si fara o conventie speciala, in raport cu orice alt stat care accepta aceeasi obligatie, jurisdictia Curtii pentru toate diferendele de ordin juridic avind ca obiect:
a. interpretarea unui tratat;
b. orice problema de drept international;
c. existenta oricarui fapt care, daca ar fi stabilit, ar constitui incalcarea unei obligatii internationale;
d. natura sau intinderea reparatiei datorate pentru incalcarea unei obligatii internationale.
3. Declaratiile sus-mentionate se vor putea face neconditionat sau sub conditia de reciprocitate din partea mai multor ori a anumitor state sau pentru un rastimp determinat.
4. Aceste declaratii vor fi depuse Secretarului General al Natiunilor Unite, care le va transmite in copie partilor la prezentul Statut si Grefierului Curtii.
5. Declaratiile facute potrivit Articolului 36 al Statutului Curtii Permanente de Justitie Internationala si care sint inca in vigoare vor fi considerate, in raporturile dintre partile la prezentul Statut, drept acceptari ale jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de Justitie pentru perioada ramasa pina la expirare si conform conditiilor prevazute de ele.
6. In caz de diferend asupra chestiunii daca Curtea este competenta, Curtea va decide.
ART. 37
Cind un tratat sau o conventie in vigoare prevede ca o chestiune sa fie deferita unui tribunal pe care trebuia sa-l instituie Liga Natiunilor sau Curtii Permanente de Justitie Internationala, chestiunea va fi deferita Curtii Internationale de Justitie, daca priveste state parti la prezentul Statut.
ART. 38
1. Curtea, a carei misiune este de a solutiona conform dreptului international diferendele care ii sint supuse, va aplica:
a. conventiile internationale, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli recunoscute in mod expres de statele in litigiu;
b. cutuma internationala, ca dovada a unei practici generale, acceptata ca drept;
c. principiile generale de drept recunoscute de natiunile civilizate;
d. sub rezerva dispozitiilor Articolului 59, hotaririle judecatoresti si doctrina celor mai calificati specialisti in drept public ai diferitelor natiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept.
2. Prezenta dispozitie nu aduce atingere dreptului Curtii de a solutiona o cauza EX AEQUO ET BONO, daca partile sint de acord cu aceasta.

CAP. 3
PROCEDURA

ART. 39
1. Limbile oficiale ale Curtii vor fi franceza si engleza. Daca partile sint de acord ca intreaga procedura sa se desfasoare in limba franceza, hotarirea se va pronunta in limba franceza.
Daca partile sint de acord ca intreaga procedura sa se desfasoare in limba engleza, hotarirea se va pronunta in limba engleza.
2. In lipsa unui acord asupra limbii care sa fie folosita, fiecare parte va putea intrebuinta in pledoarii limba pe care o prefera, iar hotarirea Curtii va fi data in franceza si engleza. In aceet caz Curtea va stabili totodata care dintre cele doua texte va fi considerat ca autentic.
3. La cererea oricareia dintre parti, Curtea o va autoriza sa foloseasca alta limba decit franceza sau engleza.
ART. 40
1. Cauzele sint aduse in fata Curtii, dupa caz, fie prin notificarea conventiei speciale, fie printr-o cerere adresata Grefierului. In ambele cazuri trebuie sa se indice obiectul diferendului si partile.
2. Grefierul va comunica cererea imediat tuturor celor interesati.
3. De asemenea, el o va notifica Membrilor Natiunilor Unite, prin intermediul Secretarului General, precum si oricaror alte state care au dreptul de a sta in justitie in fata Curtii.
ART. 41
1. Curtea va avea dreptul sa indice, daca socoteste ca imprejurarile cer aceasta, ce masuri provizorii trebuie luate pentru conservarea drepturilor fiecarei parti.
2. Pina la hotarirea definitiva, masurile indicate vor fi notificate imediat partilor si Consiliului de Securitate.
ART. 42
1. Partile se vor infatisa prin reprezentanti.
2. Ele pot fi asistate in fata Curtii de consilieri sau de avocati.
3. Reprezentantii, consilieri si avocatii partilor in fata Curtii se vor bucura de privilegiile si imunitatile necesare exercitarii independente a functiilor lor.
ART. 43
1. Procedura va fi alcatuita din doua parti: cea scrisa si cea orala.
2. Procedura scrisa va consta din comunicarea catre Curte si catre parti a memoriilor, contramemoriilor si, daca este necesar, a replicilor, precum si a tuturor pieselor si documentelor in sprijinul lor.
3. Aceste comunicari se vor face prin Grefier, in ordinea si in termenele fixate de Curte.
4. Orice document prezentat de una din parti va fi comunicat in copie certificata celeilalte parti.
5. Procedura orala va consta din audierea de catre Curte a martorilor, expertilor, reprezentantilor, consilierilor si avocatilor.
ART. 44
1. Pentru orice notificari catre alte persoane decit catre reprezentanti, consilieri si avocati, Curtea se va adresa direct guvernului statului pe al carui teritoriu trebuie transmisa notificarea.
2. Aceeasi dispozitie se va aplica ori de cite ori trebuie luate masuri pentru obtinerea de probe la fata locului.
ART. 45
Dezbaterile vor fi conduse de Presedinte, iar in lipsa acestuia de Vicepresedinte; daca nici unul dintre ei nu poate prezida, va prezida cel mai vechi dintre judecatorii prezenti.
ART. 46
Dezbaterile vor fi publice, afara de cazul in care Curtea ar decide altfel sau partile ar cere ca publicul sa nu fie admis.
ART. 47
1. Pentru fiecare sedinta de dezbateri se va incheia un proces-verbal semnat de Grefier si de Presedinte.
2. Acest proces-verbal este singurul autentic.
ART. 48
Curtea va da ordonante privind desfasurarea procesului, va hotari forma si termenele in care fiecare parte trebuie sa puna ultimele concluzii si va lua toate masurile legate de administrarea probelor.
ART. 49
Curtea poate cere reprezentantilor, chiar inainte de inceperea dezbaterilor, sa prezinte orice document sau sa dea orice explicatii. In caz de refuz, ea va lua act.
ART. 50
Curtea poate oricind sa incredinteze sarcina de a efectua o ancheta sau o expertiza oricarei persoane, colegiu, birou, comisii sau oricarei alte organizatii la alegerea sa.
ART. 51
In cursul dezbaterilor, orice intrebari pertinente trebuie sa fie puse martorilor si expertilor in conditiile stabilite de Curte prin regulamentul de procedura mentionat in Articolul 30.
ART. 52
Dupa primirea probelor in termenele fixate de ea in acest scop, Curtea va putea respinge orice noi probe orale sau scrise pe care una din parti ar voi sa le prezinte fara asentimentul celeilalte parti.
ART. 53
1. Daca una din parti nu se infatiseaza sau nu isi prezinta sustinerile, cealalta parte poate cere Curtii sa dea o solutie in favoarea sa.
2. Inainte de a da aceasta solutie, Curtea trebuie sa se incredinteze nu numai ca este competenta, in conformitate cu Articolele 36 si 37, ci si ca actiunea este intemeiata in fapt si in drept.
ART. 54
1. Dupa ce reprezentantii partilor, consilierii si avocatii vor fi prezentat, sub controlul Curtii, toate sustinerile lor, Presedintele va declara inchise dezbaterile.
2. Curtea se va retrage pentru deliberare.
3. Deliberarile Curtii vor decurge in secret si vor ramine secrete.
ART. 55
1. Toate deciziile Curtii se vor lua cu majoritatea de voturi a judecatorilor prezenti.
2. In caz de paritate de voturi, va precumpani votul Presedintelui sau al judecatorului care ii tine locul.
ART. 56
1. Hotarirea va fi motivata.
2. Ea va cuprinde numele judecatorilor care au participat la luarea hotaririi.
ART. 57
Daca hotarirea, in intregime sau in parte, nu exprima opinia unanima a judecatorilor, oricare judecator va avea dreptul sa alature opinia sa separata.
ART. 58
Hotarirea va fi semnata de Presedinte si de Grefier. Ea va fi citita in sedinta publica, dupa ce reprezentantii partilor vor fi fost instiintati in modul cuvenit.
ART. 59
Decizia Curtii nu are forta obligatorie decit intre partile in litigiu si numai pentru cauza pe care o solutioneaza.
ART. 60
Hotarirea este definitiva si nu poate fi atacata. In caz de diferend asupra intelesului sau a intinderii dispozitiilor hotaririi, Curtea o va interpreta la cererea oricareia dintre parti.
ART. 61
1. O cerere de revizuire a hotaririi poate fi inaintata Curtii numai daca se intemeiaza pe descoperirea unui fapt de natura a exercita o influenta decisiva si care pina la pronuntarea hotaririi era necunoscut atit Curtii, cit si partii care cere revizuirea, fara ca aceasta necunoastere sa se fi datorat neglijentei partii.
2. Procedura de revizuire se va deschide printr-o hotarire a Curtii care sa constate expres existenta noului fapt, recunoscind ca prin caracterul sau acesta deschide calea revizuirii si declarind cererea admisibila pentru acest motiv.
3. Curtea poate sa conditioneze deschiderea procedurii de revizuire de executarea in prealabil a hotaririi.
4. Cererea de revizuire trebuie facuta in termen de sase luni de la descoperirea noului fapt.
5. Nici o cerere de revizuire nu va putea fi facuta dupa expirarea unui termen de zece ani de la data hotaririi.
ART. 62
1. Daca un stat considera ca are un interes de ordin juridic care poate fi afectat de solutia data unei cauze, el poate adresa Curtii cererea de a fi autorizat sa intervina in acea cauza.
2. Curtea va decide asupra acestei cereri.
ART. 63
1. Ori de cite ori se ridica problema interpretarii unei conventii la care sint parti si alte state decit cele in litigiu, Grefierul le va instiinta neintirziat.
2. Fiecare stat astfel instiintat are dreptul de a interveni in proces, iar daca isi exercita acest drept, interpretarea data prin hotarire va fi deopotriva obligatorie si pentru el.
ART. 64
Daca Curtea nu decide altfel, fiecare parte va suporta propriile sale cheltuieli de judecata.

CAP. 4
AVIZE CONSULTATIVE

ART. 65
1. Curtea poate da un aviz consultativ asupra oricarei chestiuni juridice, la cererea oricarei institutii autorizate prin Carta Natiunilor Unite sau in conformitate cu dispozitiile Cartei sa faca o asemenea cerere.
2. Chestiunile asupra carora se solicita avizul consultativ al Curtii vor fi expuse Curtii intr-o cerere scrisa cuprinzind o formulare precisa a chestiunii asupra careia se cere avizul, insotita de toate documentele care ar putea sluji la elucidarea chestiunii.
ART. 66
1. Grefierul va notifica imediat cererea de aviz consultativ tuturor statelor care au dreptul de a sta in justitie in fata Curtii.
2. In afara de aceasta, orice stat care are dreptul de a sta in justitie in fata Curtii si orice organizatie internationala pe care Curtea sau, daca ea nu este intrunita, Presedintele le considera in masura a da informatii asupra chestiunii vor fi de asemenea instiintate de Grefier, printr-o comunicare speciala si directa, ca Curtea este dispusa sa primeasca expuneri scrise, intr-un termen care va fi fixat de Presedinte, sau sa asculte expuneri orale, intr-o sedinta publica ce urmeaza a fi tinuta in acest scop.
3. Daca unul din statele care au dreptul de a sta in justitie in fata Curtii nu a primit comunicarea speciala mentionata in paragraful 2 din prezentul Articol, el isi poate exprima dorinta de a prezenta o expunere scrisa sau de a fi ascultat, iar Curtea va decide.
4. Statele si organizatiile care au prezentrzt expuneri scrise sau orale vor fi admise a discuta expunerile facute de alte state sau organizatii in forma, in masura si in termenele fixate, pentru fiecare caz in parte, de Curte sau, daca ea nu este intrunita, de Presedinte. In acest scop, Grefierul va comunica in timp util expunerile scrise statelor si organizatiilor care au prezentat ele insele asemenea expuneri.
ART. 67
Curtea va pronunta avizele sale consultative in sedinta publica, dupa ce va fi instiintat pe Secretarul General si pe reprezentantii Membrilor Natiunilor Unite, al altor state si ai organizatiilor internationale care sint direct interesati.
ART. 68
In exercitarea functiilor sale consultative, Curtea se va calauzi si dupa dispozitiile prezentului Statut care se aplica in materie contencioasa, in masura in care le va considera aplicabile.

CAP. 5
AMENDAMENTE

ART. 69
Amendamenlele la prezentul Statut vor fi efectuate prin procedura prevazuta de Carta Natiunilor Unite pentru amendamentele la acea Carta, dar sub rezerva dispozitiilor pe care le-ar putea adopta Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate, in privinta Participarii la aceasta procedura a statelor care sint parti la prezentul Statut fara a fi Membri ai Natiunilor Unite.
ART. 70
Curtea va avea dreptul sa propuna amendamentele la prezentul Statut pe care le va socoti necesare comunicindu-le in scris Secretarului General spre a fi examinate in conformitate cu dispozitiile Articolului 69.