OSCE

Carta de la Paris pentru o nouă Europa din 21/11/1990
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 181 din 09/09/1991

O NOUA ERA DE DEMOCRATIE, PACE SI UNITATE
Drepturile omului, democraţia si statul de drept
Libertatea economica si responsabilitatea
Relaţiile de prietenie intre statele participante
Securitatea
Unitatea
C.S.C.E si lumea
ORIENTARI PENTRU VIITOR
Dimensiunea umana
Securitatea
Cooperarea economica
Mediul înconjurător
Cultura
Muncitori migranti
Mediterană
Organizaţii neguvernamentale

O NOUA ERA DE DEMOCRATIE, PACE SI UNITATE
Noi, şefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinţa pentru securitate si cooperare in Europa, ne-am reunit la Paris intr-o epoca de profunde schimbări si de speranţe istorice. Era de confruntare si divizare a Europei a luat sfirsit. Noi declaram ca relaţiile noastre se vor întemeia, de acum înainte, pe respect si cooperare.
Europa se eliberează de moştenirea trecutului. Curajul barbatilor si femeilor, puterea voinţei popoarelor si forta ideilor Actului final de la Helsinki au deschis o era noua de democraţie, pace si unitate in Europa.
In prezent ne revine sa înfăptuim speranţele si asteptarile pe care popoarele noastre le-au nutrit timp de decenii: o angajare nestrămutată in favoarea democraţiei întemeiate pe drepturile omului si libertatile fundamentale; prosperitatea prin libertate economica si echitate sociala; o securitate egala pentru toate tarile noastre.
Cele zece principii ale Actului final ne vor călăuzi spre acest viitor ambiţios, aşa cum ne-au luminat calea spre relaţii mai bune in decursul ultimilor cincisprezece ani. Înfăptuirea deplina a tuturor angajamentelor C.S.C.E. trebuie sa constituie temelia iniţiativelor pe care le adoptam astăzi pentru ca raţiunile noastre sa trăiască conform aspiraţiilor lor.

Drepturile omului, democraţia si statul de drept

Ne angajam sa edificam, sa consolidam si sa întărim democraţia ca unic sistem de guvernamint al naţiunilor noastre, urmărind sa ne ghidam după următoarele:
Drepturile omului si libertatile fundamentale sunt inerente tuturor fiinţelor umane, inalienabile si garantate prin lege. Protecţia si promovarea lor constituie prima îndatorire a guvernului. Respectarea lor reprezintă o garanţie esenţială in fata unui stat cu puteri excesive. Înfăptuirea si exercitarea lor deplina constituie baza libertatii, dreptatii si păcii.
Guvernul democratic se întemeiază pe voinţa poporului, exprimata periodic prin alegeri libere si corecte. Democraţia are ca fundament respectarea persoanei umane si a statului de drept. Democraţia reprezintă cea mai buna garanţie a libertatii de expresie, a tolerantei fata de orice grupuri ale societatii si a egalitatii şanselor pentru fiecare persoana.
Democraţia, prin caracterul sau reprezentativ si pluralist, presupune responsabilitate fata de electorat, obligaţia autoritatilor de a se conforma legii si exercitarea impartiala a justiţiei. Nimeni nu este deasupra legii.
Afirmam ca orice individ, fara discriminare, are dreptul la:
– libertatea de gindire, constiinta si religie sau de convingere;
– libertatea de expresie;
– libertatea de asociere si de întrunire paşnică;
– libertatea de mişcare;
nimeni nu va fi supus:
– unei arestări sau deţineri arbitrare;
– unei torturi sau oricărui alt tratament sau pedepse aspre, inumane sau degradante;
fiecare are, in plus, dreptul:
– de a-si cunoaşte si de a-si face respectate drepturile;
– de a participa la alegeri libere si corecte;
– de a fi judecat in mod echitabil si public daca este acuzat de comiterea unui delict;
– de a avea individual sau in asociere o proprietate si de a exercita activitati individuale;
– de a se bucura de drepturi economice, sociale si culturale.
Afirmam ca identitatea etnica, culturala, lingvistica si religioasa a minoritatilor naţionale va fi protejata, iar persoanele apartinind acestor minoritati au dreptul de a exprima liber, prezerva si dezvolta aceasta identitate, fara nici o discriminare si in condiţiile unei depline egalitati in fata legii.
Vom asigura ca fiecare sa se bucure de apărare efectiva, pe plan naţional si internaţional, împotriva oricărei violări a drepturilor sale.
Respectarea deplina a acestor principii constituie baza pe care ne vom strădui sa edificam noua Europa.
Statele noastre vor coopera si isi vor acorda sprijin reciproc pentru a face ireversibile cuceririle democratice.

Libertatea economica si responsabilitatea
Libertatea economica, justiţia sociala si atitudinea responsabila fata de mediul înconjurător sunt indispensabile prosperitatii.
Libertatea de voinţa a individului, exercitata in democraţie si protejata de statul de drept, constituie condiţia necesara unei dezvoltări economice si sociale fructuoase. Vom favoriza o activitate economica desfasurata cu respectarea si afirmarea demnitatii umane.
Libertatea si pluralismul politic sunt elemente necesare in realizarea obiectivului nostru comun de dezvoltare a economiilor de piaţă pentru o creştere economica susţinută, prosperitate, justiţie sociala, utilizare mai deplina a forţei de munca si folosirea eficienta a resurselor economice. Succesul tranziţiei la economia de piaţă de către tari care fac eforturi in aceasta direcţie este important si in interesul tuturor. El ne va permite sa atingem un nivel mai înalt de prosperitate, ceea ce reprezintă obiectivul nostru comun. Vom coopera in acest scop.
Protecţia mediului înconjurător este o responsabilitate comuna a tuturor naţiunilor noastre. Sprijinind eforturile naţionale si regionale in acest domeniu, trebuie sa ţinem seama si de necesitatea stringenta a unei acţiuni comune pe scara mai larga.

Relaţiile de prietenie intre statele participante
Acum, cind se deschide o noua era in Europa, suntem hotariti sa dezvoltam si sa întărim relaţiile de prietenie si de cooperare intre statele Europei, S.U.A. si Canada, si sa promovam prietenia intre popoarele noastre.
Pentru menţinerea si întărirea democraţiei, păcii si unitatii in Europa, reafirmam solemn angajamentul nostru de a respecta pe deplin cele zece principii ale Actului final de la Helsinki.
Reînnoim valabilitatea constanta a celor zece principii si hotarirea noastră de a le înfăptui in practica. Toate principiile se aplica in mod egal si fara rezerve, fiecare dintre ele fiind interpretat tinind seama de celelalte. Ele constituie baza relaţiilor noastre.
Conform obligaţiilor decurgind din Carta O.N.U. si angajamentelor asumate privind Actul final de la Helsinki, reafirmam hotarirea noastră de a ne abţine de la ameninţarea sau folosirea forţei împotriva integritatii teritoriale sau independentei politice a oricărui stat, sau de la acţiuni de orice alt mod incompatibil cu principiile sau scopurile acestor documente.
Reînnoim angajamentul nostru de a reglementa diferendele prin mijloace paşnice. Hotarim crearea unor mecanisme de prevenire si reglementare a conflictelor intre statele participante.
O data cu sfirsitul divizării Europei, ne vom strădui sa conferim o noua calitate relaţiilor noastre in domeniul securitatii, cu respectarea deplina a libertatii de alegere a fiecăruia in acest domeniu. Securitatea este indivizibila, iar securitatea fiecărui stat participant este legata in mod indisolubil de cea a tuturor celorlalţi. In consecinţa, ne angajam sa cooperam pentru întărirea încrederii si securitatii intre noi si sa promovam controlul asupra înarmărilor si dezarmarii.
Salutam Declaraţia comuna a celor 22 de state privind imbunatatirea relaţiilor lor.
Ne vom întemeia relaţiile pe adeziunea noastră comuna la valorile democratice, la drepturile omului si libertatile fundamentale. Suntem convinşi ca progresele democraţiei, precum si respectarea si exercitarea efectiva a drepturilor omului sunt indispensabile întăririi păcii si securitatii intre statele noastre. Reafirmam egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul lor la autodeterminare, conform Cartei O.N.U. si normelor pertinente ale dreptului internaţional in acest domeniu, inclusiv a celor referitoare la integritatea teritoriala a statelor.
Suntem hotariti sa intensificam consultările politice si sa lărgim cooperarea pentru rezolvarea problemelor economice, sociale, ale mediului înconjurător, culturale si umanitare. Aceasta voinţa comuna si interdependenta noastră tot mai mare vor contribui la depasirea neîncrederii datind de mai multe decenii, la întărirea stabilitatii si edificarea unei Europe unite.
Dorim ca Europa sa fie o sursa a pacii, deschisa dialogului si cooperarii cu celelalte state, favorabila schimburilor si angajata in cautarea unor raspunsuri comune la provocarile viitorului.

Securitatea
Consolidarea democratiei si intarirea securitatii vor influenta favorabil relatiile noastre de prietenie. Salutam semnarea de catre cele 22 de state participante a Tratatului privind fortele armate conventionale in Europa care va duce la reducerea nivelurilor fortelor armate. Aprobam adoptarea unei noi serii substantiale de masuri de incredere si de securitate care vor conduce la o mai mare transparenta si incredere intre statele participante. Aceasta reprezinta pasi importanti spre intarirea stabilitatii si securitatii in Europa.
Reducerea fara precedent a fortelor armate, ca rezultat al Tratatului privind fortele armate conventionale in Europa, impreuna cu noile abordari ale securitatii si cooperarii in cadrul procesului C.S.C.E., vor conduce la o noua intelegere a securitatii in Europa si o noua dimensiune a relatiilor noastre. In acest context, recunoastem pe deplin libertatea statelor de a-si alege aranjamentele proprii in domeniul securitatii.

Unitatea
Europa libera, formind un singur tot, reclama o noua relansare. Chemam popoarele noastre sa se asocieze la aceasta mareata opera.
Luam act cu mare satisfactie de Tratatul privind reglementarea definitiva cu privire la Germania, semnat la Moscova, la 12 septembrie 1990, si salutam sincer faptul ca poporul german s-a reunit intr-un singur stat, conform principiilor Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa si in deplin acord cu vecinii sai. Realizarea unitatii nationale a Germaniei este o contributie importanta la instaurarea unei ordini de pace justa si durabila in Europa unita, democratica si constienta de responsabilitatea sa in domeniul stabilitatii, pacii si cooperarii.
Participarea in comun a statelor din America de Nord si a celor din Europa este o caracteristica fundamentala a C.S.C.E., aceasta se afla la baza rezultatelor inregistrate pina in prezent si este esentiala pentru viitorul procesului C.S.C.E. Adeziunea noastra constanta la valori pe care le impartasim in comun, precum si mostenirea noastra comuna constituie legaturi care ne unesc.
Cu toata diversitatea natiunilor noastre, sintem uniti in angajamentul de a largi cooperarea in toate domeniile. Problemele complexe cu care ne confruntam vor putea fi solutionate numai printr-o actiune comuna, cooperare si solidaritate.

C.S.C.E si lumea
Destinul natiunilor noastre este legat de cel al tuturor celorlalte natiuni. Sprijinim pe deplin O.N.U. si intarirea rolului sau in promovarea pacii, securitatii si dreptatii internationale. Reafirmam angajamentul nostru fata de principiile si obiectivele O.N.U., asa cum sint enuntate in carta, si condamnam orice incalcare a acestor principii. Notam cu satisfactie rolul tot mai important al O.N.U. in viata internationala si eficienta sa in crestere, ca urmare a imbunatatirii relatiilor dintre statele noastre.
Constienti de urgenta nevoilor unei mari parti a omenirii, ne angajam sa fim solidari cu toate celelalte tari. Adresam, deci, astazi, de la Paris, un apel tuturor natiunilor lumii. Sintem gata sa ne alaturam ansamblului statelor si fiecaruia dintre ele in efortul comun de a apara si promova comunitatea valorilor umane fundamentale.

ORIENTARI PENTRU VIITOR

Pornind de la angajamentul nostru ferm de a aplica pe deplin toate principiile si prevederile C.S.C.E., sintem decisi sa dam acum un nou impuls dezvoltarii echilibrate, atotcuprinzatoare a cooperarii noastre pentru a raspunde nevoilor si aspiratiilor popoarelor noastre.

Dimensiunea umana
Declaram ca hotarirea noastra de a respecta drepturile omului si libertatile fundamentale este irevocabila. Vom aplica pe deplin si vom dezvolta prevederile C.S.C.E. in domeniul dimensiunii umane.
Pornind de la Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra dimensiunii umane, vom coopera pentru intarirea institutiilor democratice si promovarea aplicarii principiului statului de drept. In acest sens, hotarim convocarea unui seminar de experti, la Oslo, in perioada 4-15 noiembrie 1991.
Hotariti sa incurajam pretioasa contributie a minoritatilor nationale in viata societatilor noastre, ne angajam sa imbunatatim in continuare situatia acestora. Reafirmam profunda convingere ca relatiile amicale intre popoarele noastre, precum si pacea, dreptatea, stabilitatea si democratia reclama protejarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a minoritatilor nationale si crearea conditiilor pentru promovarea acestei identitati. Declaram ca problemele referitoare la minoritatile nationale pot fi solutionate in mod satisfacator numai intr-un cadru politic democratic. Totodata, recunoastem ca drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale trebuie respectate pe deplin, ca parte a drepturilor universale ale omului. Constienti de faptul ca extinderea cooperarii privind minoritatile nationale si imbunatatirea protectiei lor sint necesare si urgente, hotarim convocarea unei reuniuni de experti asupra minoritatilor nationale, care va avea loc la Geneva, in perioada 1-19 iulie 1991.
Ne exprimam hotarirea de a lupta impotriva tuturor formelor de ura rasiala sau etnica, de antisemitism, xenofobie si discriminare fata de orice persoana, precum si de persecutie pentru motive religioase sau ideologice.
Conform angajamentelor asumate in cadrul C.S.C.E., subliniem ca libertatea de miscare si de contacte intre cetatenii nostri, precum si libera circulatie a informatiei si ideilor sint esentiale pentru mentinerea si dezvoltarea societatilor libere si a unor culturi infloritoare. Salutam intensificarea turismului si a calatoriilor intre tarile noastre.
Mecanismul dimensiunii umane si-a dovedit utilitatea si, ca urmare, sintem hotariti sa-l dezvoltam prin includerea de noi proceduri, cuprinzind, intre altele, serviciile unor experti sau ale unui colegiu de personalitati eminente, avind experienta in problemele drepturilor omului care s-ar putea ridica in cadrul mecanismului, participarea peroanelor private la protectia drepturilor lor.
In consecinta, ne angajam sa extindem, in continuare, angajamentele noastre in aceasta privinta, indeosebi cu prilejul Reuniunii de la Moscova a Conferintei asupra dimensiunii umane, fara a prejudicia obligatiile asumate in cadrul instrumentelor internationale existente la care statele noastre pot fi parti.
Recunoastem importanta Contributie a Consiliului Europei la promovarea drepturilor omului, principiilor democratiei si statului de drept, precum si la dezvoltarea cooperarii culturale. Salutam pasii intreprinsi de mai multe state participante in legatura cu aderarea lor la Consiliul Europei si la Conventia europeana a drepturilor omului. Salutam, de asemenea, faptul ca Consiliul Europei este gata sa puna experienta sa in folosul C.S.C.E.

Securitatea
Schimbarea situatiei politico-militare din Europa deschide noi posibilitati pentru eforturi comune in domeniul securitatii militare. Actiunea noastra se va sprijini pe rezultatele importante obtinute prin Tratatul asupra fortelor armate conventionale in Europa si in cadrul Negocierilor asupra masurilor de incredere si securitate (C.S.B.M.). Ne angajam sa continuam Negocierile C.S.B.M. pe baza aceluiasi mandat si sa ne straduim sa le incheiem cel mai tirziu pina la reuniunea care va avea loc la Helsinki, in 1992, in cadrul “urmarilor” C.S.C.E. Salutam, totodata, hotarirea statelor participante implicate de a continua Negocierile asupra fortelor armate conventionale in Europa, pe baza aceluiasi mandat, si de a se stradui sa le incheie cel tirziu pina la Reuniunea de la Helsinki din cadrul “urmarilor” C.S.C.E.
Dupa o perioada de pregatiri pe plan national, speram sa trecem la o cooperare mai structurata intre toate statele participante in problemele securitatii si la discutii si consultari intre cele 34 de state participante pentru stabilirea, incepind cu 1992, o data cu incheierea reuniunii de la Helsinki din cadrul “urmarilor” C.S.C.E., de noi negocieri privind dezarmarea si intarirea increderii si securitatii, deschise tuturor statelor participante la C.S.C.E.
Chemam la incheierea, cit mai grabnica, a Conventiei asupra interzicerii generale si globale, sub control efectiv a armelor chimice si avem intentia de a fi printre primii semnatari ai acestui document.
Reafirmam importanta initiativei privind “Cerul deschis” si chemam la finalizarea cu succes a negocierilor in aceasta problema cit mai curind posibil.
Desi riscul unui conflict in Europa s-a diminuat, alte pericole ameninta stabilitatea societatilor noastre. Sintem hotariti sa conlucram pentru apararea institutiilor democratice impotriva activitatilor care incalca independenta, egalitatea suverana sau integritatea teritoriala a statelor participante. Este vorba, indeosebi, de activitati ilegale, incluzind presiunea exercitata din afara, constringerea si subversiunea.
Condamnam fara rezerva, drept criminale orice actiuni, metoda sau practici teroriste si ne exprimam hotarirea de a actiona pentru eradicarea acestora, atit pe plan bilateral, cit si printr-o cooperare multilaterala. Ne vom uni, de asemenea, fortele pentru combaterea traficului ilicit de droguri.
Fiind constienti de faptul ca reglementarea pe cale pasnica a diferendelor este un corolar esential al obligatiei statelor de a se abtine de la amenintarea sau folosirea fortei, factori determinanti ai mentinerii si consolidarii pacii si securitatii internationale, noi vom cauta atit cai eficiente de prevenire, prin mijloace politice, a conflictelor care ar putea izbucni, cit si definirea, in conformitate cu dreptul international, de mecanisme corespunzatoare pentru reglementarea pasnica a diferendelor care ar putea aparea. In consecinta, ne angajam sa cautam noi forme de cooperare in acest domeniu, indeosebi o gama de metode de reglementare pasnica a diferendelor care va avea loc la Valetta, la inceputul anului 1991. Consiliul ministrilor afacerilor externe va lua in considerare raportul reuniunii de la Valetta.

Cooperarea economica
Subliniem faptul ca o cooperare economica, bazata pe economia de piata constituie un element esential al relatiilor noastre si va contribui la constructia unei Europe prospere si unite. Institutiile democratice si libertatea economica favorizeaza procesul economic si social, asa cum este recunoscut in Documentul Conferintei de la Bonn privind cooperarea economica, ale carei rezultate le sprijinim cu hotarire.
Subliniem, totodata, ca cooperarea in domeniul economic, al stiintei si tehnologiei constituie, in prezent, unul din pilotii importanti ai C.S.C.E. Statele participante vor trebui sa examineze periodic progresele realizate in aceste domenii si sa le imprime noi impulsuri.
Sintem convinsi de necesitatea extinderii cooperarii noastre economice, de ansamblu, incurajarii initiativei libere, largirii si diversificarii comertului in conformitate cu regulile G.A.T.T. Vom incuraja echitatea sociala, progresul, precum si cresterea bunastarii popoarelor noastre. In acest context, recunoastem importanta unei politici eficiente pentru solutionarea problemei somajului.
Reafirmam necesitatea continuarii sprijinului acordat tarilor democratice in tranzitie spre economia de piata si crearea bazelor unei cresteri economice si sociale pe forte proprii, asa cum s-a angajat sa procedeze Grupul celor 24. Subliniem, de asemenea, necesitatea integrarii mai profunde in sistemul economic si financiar international, ceea ce implica acceptarea atit a obligatiilor, cit si a avantajelor.
Consideram ca, o data cu acordarea unei atentii sporite cooperarii economice in cadrul procesului C.S.C.E., trebuie avute in vedere interesele statelor participante in curs de dezvoltare.
Reamintim legatura dintre respectarea si promovarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si progresul stiintific.
Cooperarea in domeniul stiintei si tehnologiei va juca un rol fundamental in dezvoltarea economico-sociala. In consecinta, ea va trebui orientata catre o distribuire mai larga a informatiilor si cunostintelor stiintifice si tehnice pertinente, in scopul depasirii decalajelor tehnologice existente intre statele participante. Incurajam, de asemenea, statele participante sa conlucreze pentru dezvoltarea potentialului uman si a spiritului de libera initiativa.
Sintem hotariti sa imprimam impulsul necesar cooperarii intre statele noastre in domeniul energiei, transporturilor si turismului pentru dezvoltarea economico-sociala. Salutam, in special, actiunile practice menite sa creeze conditii optime pentru o dezvoltare economica si rationala a resurselor energetice, tinind seama de considerentele privind protejarea mediului inconjurator.
Recunoastem rolul important al Comunitatii Europene in dezvoltarea politico-economica a Europei. Organizatiilor economice internationale, cum sunt Comisia Economica a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.), institutiile de la Bretton Woods, Organizatia pentru cooperare si dezvoltare economica (O.C.D.E.), Asociatia Europeana a Liberului Schimb (A.E.L.S.) si Camera Internationala de Comert (C.I.C.) le revine, de asemenea, o sarcina importanta in promovarea cooperarii economice, care sa fie intarita prin crearea Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.). Pentru urmarirea realizarii obiectivelor noastre, subliniem necesitatea coordonarii eficiente a activitatilor acestor organizatii si accentuam asupra cerintei de a gasi metode pentru participarea tuturor statelor noastre la aceste activitati.

Mediul inconjurator
Recunoastem necesitatea urgenta a examinarii problemelor mediului si importanta eforturilor individuale sau in cooperare in acest domeniu. Ne angajam sa intensificam eforturile noastre pentru protejarea si ameliorarea mediului in scopul restabilirii si mentinerii unui echilibru ecologic sanatos al aerului, apei si solului. Sintem, in consecinta, decisi sa utilizam pe deplin cadrul C.S.C.E. pentru formularea de obiective si angajamente comune in domeniul mediului si sa continuam astfel rezultatele muncii consacrate in Raportul Reuniunii de la Sofia privind protectia mediului inconjurator.
Subliniem rolul important al unei societati bine informate care permite publicului si indivizilor sa ia initiative in ceea ce priveste ameliorarea mediului. In acest scop, ne angajam sa promovam sensibilizarea si educarea publicului in domeniul mediului, ca si al informarii acestuia asupra impactului politicilor, proiectelor si programelor asupra mediului inconjurator.
Acordam prioritate introducerii de tehnologii curate si nepoluante, fiind constienti de nevoia de a sprijini tarile care nu au inca propriile mijloace pentru masuri corespunzatoare.
Subliniem ca politicile privind protectia mediului ar trebui insotite de masurile legislative potrivite si de structurile administrative care sa asigure implementarea lor efectiva.
Insistam asupra nevoii unor noi masuri de evaluare sistematica a respectarii angajamentelor existente, mai mult, pentru dezvoltarea unor angajamente mai ambitioase in ceea ce priveste notificarea si schimbul de informatii asupra starii mediului si riscurilor potentiale pentru mediu. Salutam, de asemenea, crearea Agentiei europene pentru mediu (A.E.M.). Salutam activitatile operationale, studiile pe probleme si analizele politicilor efectuate in cadrul diverselor organizatii internationale angajate in protectia mediului, ca: Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.M.), Comisia economica a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) si Organizatia pentru cooperare si Dezvoltare economica (O.C.D.E.). Subliniem necesitatea intaririi cooperarii si unei eficiente coordonari intre ele.

Cultura

Recunoastem faptul ca cultura noastra comuna europeana si valorile noastre comune au contribuit in mod esential la depasirea divizarii continentului. In consecinta, subliniem atasamentul nostru la libertatea de creatie si la protejarea si promovarea patrimoniului nostru cultural si spiritual, in toata bogatia si diversitatea sa.
Ca urmare a schimbarilor recent intervenite in Europa, subliniem importanta sporita a Simpozionului de la Cracovia si ne asteptam ca acesta sa examineze orientarile pentru intensificarea cooperarii in domeniul culturii. Invitam Consiliul Europei sa-si aduca contributia la acest simpozion.
Pentru promovarea unei mai bune cunoasteri reciproce intre popoarele noastre, vom favoriza crearea de centre culturale in orasele altor state participante, ca si o cooperare sporita in domeniul tehnicilor audiovizuale si schimburilor mai largi in domeniul muzicii, teatrului, literaturii si artelor.
Sintem hotariti sa facem eforturi deosebite in cadrul politicilor noastre pe plan national pentru a promova o mai buna intelegere, indeosebi intre tineri, prin schimburi culturale, cooperare in toate domeniile educatiei si, mai ales, prin predarea si pregatirea in limbile altor state participante. Intentionam sa examinam primele rezultate ale acestei actiuni la Reuniunea de la Helsinki din cadrul “urmarilor” C.S.C.E., care va avea loc in 1992.

Muncitori migranti
Recunoastem ca problemele muncitorilor migranti si ale familiilor lor rezidente legal in tara de primire comporta aspecte economice, culturale si sociale ca si propria lor dimensiune umana. Reafirmam ca protectia si promovarea drepturilor, ca si respectul obligatiilor internationale pertinente sint preocuparea noastra comuna.

Mediterana
Consideram ca schimbarile politice fundamentale intervenite in Europa au o semnificatie pozitiva pentru regiunea Mediteranei.
Vom continua, in consecinta, eforturile noastre pentru intarirea securitatii si cooperarii in Mediterana, ca factor important pentru stabilitatea in Europa. Salutam raportul Reuniunii privind Mediterana de la Palma de Mallorca, ale carei rezultate le sustinem in intregime.
Sintem preocupati de tensiunile persistente in regiune si reiteram hotarirea noastra ce a intensifica eforturile pentru a gasi, prin mijloace pasnice, solutii juste, viabile si durabile, fondate pe respectul principiilor din Actul final, la problemele cruciale nerezolvate. Dorim sa promovam conditii favorabile dezvoltarii armonioase si diversificarii relatiilor cu statele mediteraneene neparticipante.
Intensificarea cooperarii cu aceste state va fi continuata in scopul promovarii dezvoltarii economice si sociale si, in consecinta, al cresterii stabilitatii in regiune. De aceea, ne vom stradui, impreuna cu aceste tari, sa reducem substantial decalajul Intre Europa si vecinii sai mediteraneeni in ceea ce priveste nivelul prosperitatii.

Organizatii neguvernamentale
Ne reamintim rolul important jucat de organizatiile neguvernamentale, grupurile religioase si altele si indivizi in realizarea obiectivelor C.S.C.E. si vom continua sa facilitam activitatile lor pentru punerea in practica a angajamentelor C.S.C.E. de catre statele participante. Pentru a realiza sarcinile lor importante, organizatiile, grupurile si indivizii trebuie implicati de o maniera corespunzatoare in activitatile si noile structuri ale C.S.C.E.
Intensificarea consultarilor noastre la toate nivelurile este de o importanta primordiala pentru modelarea relatiilor noastre viitoare. In acest scop, decidem ceea ce urmeaza:
Noi, sefii de stat sau guvern, vom tine reuniunea noastra viitoare la Helsinki cu ocazia reuniunii organizate in cadrul “urmarilor” C.S.C.E., care va avea loc in 1992. Ulterior, ne vom intilni cu ocazia urmatoarelor reuniuni din cadrul “urmarilor” C.S.C.E.
Ministrii nostri de externe se vor intilni ca un consiliu, in mod regulat si cel putin o data pe an. Aceste reuniuni vor constitui forumul central al consultarilor politice in cadrul procesului C.S.C.E. Consiliul va examina problemele relevante ale Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa si va lua deciziile corespunzatoare.
Prima reuniune a consiliului va avea loc la Berlin.
Un comitet al inaltilor functionari va pregati reuniunile consiliului si va executa, deciziile sale. Comitetul va analiza problemele curente si va putea sa ia decizii corespunzatoare, inclusiv sub forma recomandarilor catre consiliu. Reuniuni suplimentare ale reprezentantilor statelor participante vor putea fi convenite pentru dezbaterea problemelor ce prezinta un caracter urgent.
Consiliul va examina elaborarea de prevederi privind convocarea de reuniuni ale Comitetului inaltilor functionari in situatii de urgenta.
Statele participante pot conveni, de asemenea, convocarea de reuniuni ale altor ministri.
Pentru a asigura sprijinul administrativ al acestor consultari, stabilim crearea unui secretariat la Praga.
Reuniunile statelor participante din cadrul “urmarilor” C.S.C.E, vor avea loc, de regula, a data la doi ani, pentru a permite statelor participante sa evalueze situatia, sa examineze realizarea angajamentelor lor si sa analizeze pasii urmatori in cadrul procesului C.S.C.E.
Decidem crearea, la Viena, a unui Centru pentru prevenirea conflictelor, pentru a ajuta consiliul sa reduca riscul unui conflict. Decidem stabilirea unui birou pentru alegeri libere la Varsovia, pentru a facilita contactele si schimbul de informatii asupra alegerilor in statele participante.
Recunoscind rolul important pe care parlamentarii il pot juca in procesul C.S.C.E., facem apel la o implicare sporita a parlamentelor in cadrul C.S.C.E., indeosebi prin crearea unei Adunari parlamentare a C.S.C.E., reunind membri ai parlamentelor din toate tarile participante. In acest scop, insistam sa se continue contactele la nivel parlamentar pentru a examina domeniul de activitate, metodele de lucru si regulile de procedura ale unei asemenea structuri parlamentare a C.S.C.E., pe baza experientei si activitatilor intreprinse in acest domeniu.
Cerem ministrilor nostri de externe sa examineze din nou aceasta problema cu ocazia primei lor reuniuni in calitate de consiliu.
** *
Modalitatile de procedura si organizare relative la unele prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa figureaza in Documentul suplimentar care este adoptat impreuna cu Carta de la Paris.
Insarcinam consiliul sa ia, in continuare, masurile care vor fi necesare pentru asigurarea aplicarii deciziilor continute in prezentul document, ca si in documentul suplimentar si sa examineze eforturile de viitor pentru intarirea securitatii si cooperarii in Europa. Consiliul va putea adopta orice amendament la documentul suplimentar pe care-l va considera potrivit
* * *
Originalul Cartei de la Paris pentru o noua Europa, redactat in germana, engleza, spaniola, franceza, italiana si rusa, va fi remis Guvernului Republicii Franceze, care il va pastra in arhivele sale. Fiecare din statele participante va primi de la Guvernul Republicii Franceze o copie conforma a Cartei de la Paris.
Textul Cartei de la Paris va fi publicat de fiecare stat participant, care il va difuza si-l va face cunoscut cit mai larg posibil.
Guvernul Republicii Franceze este rugat sa transmita secretarului general al Natiunilor Unite textul Cartei de la Paris pentru o noua Europa care nu este supus inregistrarii in temeiul articolului 102 din Carta Natiunilor Unite, in vederea difuzarii sale catre toti membrii Organizatiei ca document oficial al O.N.U.
Guvernul Republicii Franceze este rugat, de asemenea, sa transmita textul Cartei de la Paris la toate celelalte organizatii internationale mentionate in text.
Drept pentru care, noi, subsemnatii, inalti reprezentanti ai statelor participante, constienti de inalta semnificatie politica pe care o acordam rezultatelor reuniunii la nivel inalt si declarind hotarirea noastra de a actiona in conformitate cu prevederile adoptate, ne-am pus semnaturile dupa cum urmeaza:

Paris, 21 noiembrie 1990.